Pledoarie pentru joc: Metoda Mind Lab

Într-o lume caracterizată prin frecvente schimbări socioeconomice şi politice,  principala preocupare a educaţiei contemporane este formarea abilităţilor tinerei generaţii în vederea inserţiei  sociale. Şcoala trebuie să pregătească tinerii pentru profesii care astăzi nu există, pentru utilizarea de noi tehnologii,  pentru  dezvoltarea gândirii critice şi a creativităţii, pentru colaborarea interumană în vederea identificării şi rezolvării problemelor. Specialiştii în educaţie recomandă proiectarea activităţilor didactice  astfel încât să  se  asigure un cadru adecvat pentru învăţare, în care elevii să fie implicaţi în mod activ.

Filosoful grec Platon ne sfătuia, în urmă cu peste 2000 de ani,  să găsim instrumente de învăţare atrăgătoare pentru fiecare vârstă, fără să impunem metode de învăţare care trebuie urmate. Asa cum ştim,  jocul este principala activitate a copiilor, asadar dacă vom introduce în activităţile didactice jocul, vom facilita atingerea obiectivelor. Comportamentul în timpul jocului este o proiecţie a trăirilor interioare ale copilului, oferă informaţii despre imaginaţie, creativitate, capacitatea de cooperare, toleranţă, modul în care copilul îşi exterioritează trăirile afective.

Johan Huizinga definea jocul ca fiind „acţiune sau activitate voluntară, concepută ca un scop în sine, efectuată în anumite limite fixe de timp şi loc, după o regulă liber consimţită, dar obligatorie”.

Jocurile pentru stimularea gândirii sunt un important instrument educational, care contribuie la îmbunătăţirea abilităţilor cognitive, la conştientizarea procesului cognitiv, la gestionarea situaţiilor emoţionale şi sociale, aduc motivare internă pentru învăţare, stimulează şi exersează procesul de gândire. Jocul de gândire este un instrument al transferului de cunoştinţe,  dezvoltă abilitatea de a face analogii cu lumea reală .

În anul 1994, în Israel, a fost înfiinţat Grupul Mind Lab, care pornind de la jocurile de gândire, prezintă o abordare unică  a dezvoltării personalităţii copiilor din punct de vedere cognitiv, emoţional şi social. În prezent acest program este implementat în peste 40 de ţări, printre care şi România. Jocurile Mind Lab necesită răbdare, perseverenţă, cooperare, deprinderi utile vieţii sociale şi sunt o alternativă pentru jocurile de calculator, majoritar violente, cu ritm alert şi pline de acţiune.

Principalele obiective urmărite prin aceste jocuri sunt: dezvoltarea cognitivă, transmiterea abilităţilor cognitive, consolidarea deprinderilor necesare vieţii de zi cu zi, transferabilitate interdisciplinară.

Metoda Mind Lab implică trei componente: învăţarea unui joc de gândire, învăţarea unor metode de gândire corelate cu acesta, aici intervine metoda Mind Lab,  şi aplicarea lor în viaţa cotidiană. Paşii procedurali sunt:

  • Învăţarea unui joc de gândire – Jocurile  de  gândire  propuse  oferă  un  context de învăţare stimulant pentru copii, îi ajută să înveţe concepte importante cum ar fi: puncte strategice pentru control, gestionarea resurselor, amânarea recompensei imediate, folosirea tacticilor, gândirea metodică, cooperarea, armonia.
  • Învăţarea unor metode metacognitive – Copiii   învaţă   metode  din  strategiile  şi conceptele internalizate în timpul jocului. În cadrul acestei etape sunt predate teme cum ar fi: gestionarea emoţiilor, amânarea recompensei, învăţarea din greşeli, autodisciplina, rezolvarea problemelor, luarea deciziilor, extragerea concluziilor, abilităţi matematice şi logice, abilităţi verbale, cooperarea, respectarea regulilor şi a structurii, comunicarea verbală, lucrul în echipă, comportamentul într-un mediu competitiv.
  • Transfer către aplicaţii din viaţa cotidiană – Profesorul prezintă exemple despre cum pot fi aplicate metodele învăţate în viaţa de zi cu zi. Transferul de cunoştinţe este baza psihologică care permite aplicarea achiziţiilor din jocurile de gândire în viaţa de zi cu zi, dar transferul nu are loc automat, aici intervine trainerul Mind Lab, care ajută copilul, îi arată cum să aplice experienţa dobândită în diferite alte domenii.

La Universitatea Yale, sub îndrumarea profesorului Donald Green, s-au desfăşurat proiecte de cercetare, care au confirmat faptul că această metodă îmbunătăţeşte abilităţile cognitive şi deprinderile necesare vieţii. Rezultatele cercetării arată că toţi copiii care au participat la acest studiu şi-au îmbunătăţit nivelul performanţelor. Concluziile studiului au fost:
1. Învăţarea metodelor Mind Lab de rezolvare a problemelor, îmbunătăţeşte semnificativ abilităţile cognitive de rezolvare a problemelor.
2. Copiii care au învăţat modele abstracte Mind Lab au reuşit să transfere cunoştinţele însuşite în domenii noi, iar îmbunătăţirea activităţii lor în aceste noi domenii a fost vizibilă.

Metoda Mind Lab oferă copiilor o nouă perspectivă a procesului de învăţare, strategiile învăţate îi ajută în rezolvarea diverselor probleme emoţionale şi sociale.

Bibliografie
1. Cucoş, C., (1998), Psihopedagogie pentru examenul de definitivare şi grade didactice, Polirom, Iaşi.
2. Păun, E., Potolea, D., coord. (2002), Pedagogie. Fundamentări teoretice şi demersuri aplicative,  Editura Polirom, Iaşi.
3. Metoda Mind Lab,  Note de curs, Sibiu 2015
4. www.mindlab.ro/research/problem-solving/

 

prof. Claudia Vintilă

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/claudia.vintila

Articole asemănătoare