Lectura timpurie este una dintre cele mai puternice ancore în formarea copilului, o punte între universul concret în care trăiește și universul infinit al imaginației, cunoașterii și empatiei. În primii ani de școală, fiecare poveste citită are puterea de a deschide o fereastră spre lumi necunoscute și de a modela felul în care copilul gândește, simte și interacționează cu ceilalți. La această vârstă, elevii sunt asemenea unor exploratori curioși, gata să descopere sensuri noi și să lege fire invizibile între ceea ce citesc și propria lor viață. Nu vorbim doar despre un exercițiu tehnic de decodare a literelor, ci despre un proces complex în care se împletesc dezvoltarea cognitivă, construcția identității, reglarea emoțiilor și formarea valorilor.
Anul 2025 – impresii dintr-o lume educațională în transformare: relația educatoare-copil ca nucleu al învățării
Anul 2025 găsește educatoarea într-o lume educațională în continuă schimbare. Copiii vin la grădiniță cu o curiozitate nativă, dar și cu influențe multiple din mediul digital. Rolul educatoarei este acum mai complex ca oricând: să fie ghid, sprijin emoțional, partener de explorare și, uneori, prietenul care știe să asculte. Relația cu preșcolarii este inima acestei profesii și cheia pentru o educație de calitate.
Abordări transdisciplinare în educația contemporană: între inovație și practică pedagogică
Educația primară este un moment unic în viața copilului, o perioadă în care curiozitatea este la cote maxime, iar fiecare descoperire are un farmec aparte. În această etapă, elevii învață nu doar să citească, să scrie și să calculeze, ci își formează primele deprinderi de explorare a lumii, primele legături între idei și primele abilități de colaborare. Într-o lume aflată într-o schimbare accelerată, unde informația circulă cu o viteză uimitoare și provocările sunt tot mai complexe, nu mai este suficient să le oferim copiilor doar fragmente de cunoștințe izolate. Avem nevoie să le arătăm cum tot ceea ce descoperă la școală se leagă într-un mod firesc și util, cum matematica, limba română, științele, artele și tehnologia nu sunt lumi separate, ci părți dintr-un univers comun. Aici își găsește locul abordarea transdisciplinară, care transformă învățarea într-o experiență integrată și ancorată în realitatea lor imediată.
Modalități de dezvoltare a deprinderilor de viață independentă la elevii cu deficiență de intelect din ciclul gimnazial prin activități de terapie ocupațională
Elevii cu deficiență de intelect întâmpină numeroase provocări în dobândirea autonomiei personale și sociale. La ciclul gimnazial, dezvoltarea deprinderilor de viață independentă devine esențială pentru integrarea ulterioară în comunitate și pentru creșterea calității vieții. Terapia ocupațională joacă un rol fundamental în acest proces, oferind activități adaptate care stimulează abilitățile funcționale și sprijină dezvoltarea personală.
Analiza SWOT pentru întocmirea unui plan de remediere pentru elevii cu CES și cu tulburări de învățare
Cercetările privind rezultatele la învățătură relevă frecvent disparități semnificative în performanțele școlare, în special în cazul elevilor cu cerințe educaționale speciale (CES) și al celor cu tulburări de învățare. Literatura de specialitate subliniază importanța implementării unor strategii remediale diferențiate și personalizate pentru această categorie vulnerabilă de elevi (Florian & Black-Hawkins, 2011; UNESCO, 2017).
Promovarea egalității de șanse – integrarea elevilor cu cerințe educaționale speciale
Integrarea elevilor cu cerințe educaționale speciale (CES) presupune ca elevii cu dizabilități sau nevoi educaționale suplimentare să fie incluși în școlile de masă și să li se ofere suportul necesar pentru a-și dezvolta abilitățile la potențialul lor maxim. Din punctul de vedere al unui profesor, integrarea CES înseamnă un angajament de a asigura o educație echitabilă și accesibilă pentru fiecare copil, indiferent de nevoile sale specifice.
Elevii cu CES – între acceptare și neacceptare (Studiu de caz)
Integrarea unui elev cu C.E.S. într-o comunitate școlară reprezintă o adevărată provocare pentru cadrele didactice, deoarece elevii sunt reticenți atunci când apare un copil ,,diferit”.Marea lor majoritate tind să-l marginalizeze, să-l ironizeze, devenind foarte ușor o victimă a bullying-ului. Din acest motiv, intervenția învățătorului/ profesorului-diriginte are un rol hotărâtor în ceea ce privește acceptarea sau excluderea unui astfel de elev în cadrul colectivului clasei.
Educația incluzivă, între necesitate și provocare
Educația incluzivă constituie un principiu esențial în asigurarea accesului egal la educație pentru toți elevii, indiferent de particularitățile individuale. Acest tip de educație implică eforturi conștiente și susținute din partea sistemului educațional, a cadrelor didactice și a societății în ansamblu, pentru a integra elevii cu nevoi speciale și a le oferi șanse egale de învățare și dezvoltare. Tema analizează conceptul de educație incluzivă, relevanța acestuia în contextul actual, beneficiile aduse la nivel individual și societal, precum și principalele provocări întâmpinate în procesul de implementare.
Eficiența utilizării platformelor educaționale comparativ cu metodele tradiționale de predare la disciplina biologie
Integrarea tehnologiei în educație a devenit esențială în procesul de predare-învățare-evaluare, în special în discipline precum biologia, care implică numeroase concepte abstracte și procese greu de observat în mod direct. Articolul analizează comparativ eficiența platformelor educaționale digitale față de metodele tradiționale de predare a biologiei în învățământul gimnazial. Pornind de la un studiu de caz aplicat la clasa a VII-a, sunt prezentate beneficiile și limitele fiecărei metode, concluziile fiind favorabile unei abordări hibride, care îmbină avantajele ambelor paradigme.
Predarea diferențiată în cadrul orelor de chimie – perspective și exemple aplicative
Predarea diferențiată reprezintă o abordare pedagogică modernă, centrată pe elev, care presupune adaptarea conținutului, a metodelor de predare și a evaluării la nevoile, stilurile de învățare și ritmurile individuale ale elevilor. În predarea chimiei la gimnaziu, această metodă capătă o relevanță sporită, având în vedere gradul ridicat de abstractizare al noțiunilor și diversitatea nivelului de pregătire întâlnit într-o clasă obișnuită.