Învățământul simultan la nivel gimnazial constituie una dintre particularitățile școlii românești contemporane, mai ales în comunitățile rurale. În aceste zone, scăderea demografică, migrația și lipsa cadrelor didactice determină organizarea unor clase mixte, unde elevi din ani școlari diferiți învață împreună, sub îndrumarea unui singur profesor. Într-o sală de clasă se întâlnesc, de pildă, elevii de clasa a V-a și a VI-a, sau chiar elevi din trei generații școlare distincte, ceea ce transformă lecția într-un exercițiu permanent de echilibru pedagogic.
Toleranța – cheia integrării elevilor cu cerințe educaționale speciale în comunitatea școlară
Educația incluzivă este, în esență, o pledoarie pentru umanitate. Nu este suficient să vorbim despre adaptări curriculare, planuri personalizate sau instrumente de evaluare diferențiată. La rădăcina unei școli incluzive stă o cultură a toleranței autentice, cultivată cu răbdare, dăruire și consecvență. Toleranța nu este o lecție de predat într-un interval de 50 de minute, ci o atitudine care trebuie să traverseze întreaga relație educațională – între profesori și elevi, între elevi și colegii lor, între școală și familie.
Intervenții educaționale care contribuie la reducerea inegalităților școlare
Reducerea inegalităților educaționale începe în educația timpurie. Primii ani de viață sunt decisivi pentru dezvoltarea copilului, iar diferențele socio-economice, culturale sau lingvistice pot influența major parcursul educațional. Articolul analizează rolul intervențiilor educaționale în grădiniță, plecând de la reperele oferite de Curriculumul pentru educație timpurie (2019) și Reperele fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani (2010), subliniind importanța echității, adaptării individuale și sprijinului personalizat.
Povești care prind viață – experiențe didactice la grupa de preșcolari
Lucrul cu copiii de vârstă preșcolară este o continuă aventură educațională. Fiecare zi la grădiniță aduce un amestec de curiozitate, spontaneitate și emoție. În acest articol, îmi propun să împărtășesc o experiență didactică relevantă, care a îmbinat în mod creativ povestea, jocul de rol și activitățile integrate, oferind copiilor un cadru de învățare atractiv și plin de sens. Activitatea s-a desfășurat la grupa mare, cu copii cu vârste între 5 și 6 ani. Tema săptămânii era „Lumea poveștilor”, iar obiectivul general – dezvoltarea limbajului, a creativității și a cooperării în grup. Am ales ca punct de pornire povestea „Ridichea uriașă”, o narațiune simplă, dar bogată în posibilități educative.
Meseria de educatoare – o artă frumoasă și binecuvântată
Meseria de educatoare este, pentru mine, mai mult decât o profesie – este o vocație, o chemare, o formă de artă care modelează suflete și conturează destine. De 16 ani am privilegiul de a lucra cu copiii mici, de a le fi ghid în primele lor etape din viață, de a le fi sprijin în descoperirea lumii. Îmi doresc, prin acest articol, să aduc în prim plan frumusețea și profunzimea acestei munci, prin prisma propriei experiențe.
Educația care întoarce sala de clasă: experiență Erasmus+ și noi perspective pedagogice
Educația contemporană trece printr-un proces de transformare profundă, determinat de nevoile unei societăți în continuă schimbare, de evoluția tehnologică și de noile perspective asupra actului de predare-învățare. Modelul tradițional de predare – bazat pe transmiterea unilaterală a cunoștințelor în clasă și pe exersarea lor acasă – se dovedește tot mai ineficient în fața cerințelor actuale. Elevii de azi trăiesc într-o lume interconectată, digitalizată, unde informația este accesibilă instantaneu. În acest context, rolul școlii nu mai este doar acela de a furniza cunoștințe, ci de a forma competențe, de a încuraja gândirea critică, creativitatea, colaborarea și autonomia.
Experiența mea la cursul Erasmus+ „Non-Formal for Inclusion” – Istanbul, februarie 2025
Participarea mea la cursul Erasmus+ „Non-Formal for Inclusion” a reprezentat o experiență de formare și dezvoltare personală cu adevărat transformatoare. În calitate de cadru didactic, am fost mereu interesată de metodele prin care educația poate deveni mai accesibilă, mai prietenoasă și mai incluzivă, astfel încât niciun elev să nu fie lăsat în urmă. Acest curs, organizat de o echipă internațională de formatori proveniți din Portugalia, România, Spania, Grecia, Cipru, Italia și Polonia, a oferit un cadru intercultural unic pentru învățare și schimb de bune practici.
Reflecții pedagogice după o experiență de job shadowing în Polonia: bune practici în predarea limbilor străine și incluziunea educațională
Experiențele de învățare în contexte internaționale contribuie esențial la formarea continuă a cadrelor didactice. Participarea la mobilități Erasmus+ m-a ajutat nu doar să observ metode didactice noi, ci și să conștientizez importanța adaptabilității și a schimbului de bune practici. Într-un mediu educațional în continuă schimbare, formarea continuă devine o necesitate, nu un lux.
Predarea textului dramatic la clasele de liceu
Pentru a observa modalitatea de receptare a operelor dramatice „Meșterul Manole” de Lucian Blaga și „Moartea unui artist” de Horia Lovinescu au fost aplicate, pe rând, metode moderne și metode tradiționale în predarea lecțiilor. Din studiul celor două piese de teatru, se observă evoluția mitului estetic în opera dramatică, care ca orice operă literară, rămâne legată de planul îndepărtat al mitului, cel care se află la baza marilor teme ale literaturii. Elevii au învățat că elementul definitoriu al acțiunii dramatice este conflictul, de o intensitate și un dinamism superioare celui epic.
Langage de domination et scénographie de l’adversité : le cas Donald Trump à l’élection présidentielle de 2024
Dans les discours politiques contemporains, la construction de l’ethos ou de l’image de soi que projette l’orateur, joue un rôle central dans les stratégies de persuasion. Dans le cas de Donald Trump, président des États-Unis et principal candidat du Parti républicain à l’élection présidentielle de 2024, l’analyse de l’ethos est incontournable pour comprendre les dynamiques de polarisation qui caractérisent le débat public américain. Cet article propose une lecture discursive de quelques interventions publiques de Donald Trump en 2024, en mettant en lumière la construction d’un ethos de sauveur antisystème, les manifestations de violence verbale à l’encontre de ses opposants, ainsi que les techniques récurrentes de disqualification et de délégitimation. À travers des exemples précis, nous démontrerons comment ces procédés participent à la création d’un discours antagoniste, parfois en rupture avec les normes démocratiques.