Tulburarea de atenţie şi hiperactivitate (ADHD) este una dintre cele mai frecvente afecţiuni comportamentale întâlnite la copi şi adolescenţi şi constituie cea mai recentă etichetă a persoanelor caracterizate ca având deficite reale de atenţie, impulsivitate şi hiperactivitate.
Diversitatea în cadrul programelor educaționale. Copiii cu ADHD
Diversitatea, ca principiu, reprezintă dezideratul flexibilităţii şi toleranţei faţă de diferenţele fizice, socioculturale, lingvistice , psihologice existente între copii/ elevi. Rolul şcolii este acela de a oferi tuturor posibilitatea de a învăţa în funcţie de ritmul, capacităţile şi nevoile proprii şi de a se exprima conform trăsăturilor individuale de personalitate.Diversitate există în fiecare clasă pentru că fiecare elev aduce cu sine o experienţă personală, un stil de învăţare, un ritm personal de muncă, un mod propriu de abordare problemelor de viaţă, elementele contextului cultural căruia îi aparţine etc.
Jocul didactic – strategie esențială în formarea timpurie a competențelor la preșcolari
În contextul noilor cerințe educaționale, jocul didactic rămâne un instrument fundamental în dezvoltarea globală a copilului preșcolar. Acest articol analizează rolul jocului didactic în dezvoltarea competențelor cognitive, sociale și emoționale, evidențiind importanța sa în cadrul activităților de învățare structurate. Prin exemple concrete și ancorare teoretică, se subliniază modul în care jocul devine o punte între afectivitate și cunoaștere, între spontaneitate și intenționalitate educațională.
Practici relevante pentru optimizarea stării de bine a elevilor
Optimizarea stării de bine a elevilor constituie un obiectiv educațional de sine stătător, aflat la intersecția dintre politicile educaționale, intervențiile pedagogice și climatul psihosocial al școlii. Pentru a susține dezvoltarea echilibrată a elevilor, cadrele didactice, consilierii școlari și decidenții educaționali trebuie să implementeze practici sistematice, validate științific, care să contribuie la cultivarea unui mediu favorabil învățării și sănătății mintale (Durlak et. al., 2011).
Educația pentru grijă: dezvoltarea socio-emoțională a elevilor din ciclul primar
Articolul propune o reflecție practică despre rolul grijii — față de sine și față de ceilalți — în educația primară. Sunt evidențiate metode concrete prin care profesorul poate cultiva empatia, responsabilitatea și echilibrul emoțional în rândul elevilor. Pornind de la exemple reale din activitatea didactică, se oferă soluții aplicabile oricărei clase, susținute de principii teoretice moderne ale educației socio-emoționale.
Gamificarea în învățământul primar – învățare prin joacă și motivație
Într-o lume educațională aflată în continuă transformare, în care elevii cresc conectați la tehnologie și informație vizuală rapidă, profesorii din învățământul primar se confruntă cu provocarea de a menține viu interesul copiilor pentru școală. Una dintre metodele moderne care câștigă teren în acest sens este gamificarea – o strategie didactică ce integrează elemente de joc în procesul de predare-învățare. Scopul ei nu este doar distracția, ci crearea unui cadru prietenos și motivant în care învățarea devine o experiență plăcută, iar greșeala este privită ca parte firească a progresului.
Cum am descoperit cheia motivației la clasa I A
Motivația elevilor reprezintă un element esențial în procesul educațional, mai ales în învățământul primar, unde bazele învățării se formează prin joc, curiozitate și interacțiune. Acest articol își propune să prezinte modalitățile prin care am reușit să cultiv interesul pentru învățare la elevii clasei I A, prin metode adaptate, activități variate și o relație empatică elev-profesor.
Activități extracurriculare organizate de învățător: impact asupra dezvoltării elevilor
După patru decenii petrecute la catedră, pot afirma cu încredere că adevărata formare a unui copil nu se oprește între pereții clasei. Activitățile extracurriculare nu doar completează procesul instructiv-educativ, ci oferă elevilor un cadru real de exprimare, de explorare a pasiunilor și de consolidare a unor valori esențiale precum responsabilitatea, cooperarea și empatia. În acest articol, voi împărtăși din experiența acumulată în organizarea și coordonarea acestor activități, punând accent pe impactul concret pe care l-au avut asupra dezvoltării copiilor de-a lungul generațiilor cu care am lucrat.
Influența asupra psihicului prin „Şcoala căderilor – Ukemi waza” la elevii cercului de arte marțiale din cadrul Palatului Copiilor Arad
Este binecunoscut faptul că funcția fizică a exercițiilor fizice și sportului asupra sănătății organismului copiilor și al adulților, conduce la o stare de bine la nivel social, datorită tonusului fizic și psihic crescut și prin starea de relaxare alături de buna dispoziție în urma unor eforturi fizice dozate corespunzător, care atenuează starea de stres sau anxietate. Observăm că există o strânsă relație între sănătatea fizică și cea psihică. Astfel o bună sănătate fizică reprezintă fundamentul pentru un echilibru psihic, o gândire sănătoasă și pozitivă, după cum și o bună sănătate psihică sau emoțională, pot creea o atitudine rațională, pentru a influența starea de sănătate fizică.
Educația timpurie ca responsabilitate comună a familiei, grădiniței și comunității
Educația timpurie reprezintă fundamentul dezvoltării personalității copilului și al unei integrări armonioase în societate. Primele stadii din viața unui copil sunt esențiale, deoarece în această perioadă se conturează valorile, atitudinile și comportamentele care vor influența parcursul său viitor. În acest proces, grădinița, familia și comunitatea au roluri complementare și decisive, fiecare contribuind dintr-o perspectivă proprie. Pentru ca educația să fie eficientă și de calitate, este necesară o colaborare permanentă între acești trei piloni. Lucrarea de față își propune să evidențieze modul în care interacțiunea dintre grădiniță, familie și comunitate sprijină formarea holistică a copilului.
