O revistă internațională, care acceptă pentru publicare articole în domeniul educației și formării, în limbile română, engleză și franceză.
Între activitățile extracurriculare care anticipează, completează și consolidează lecția efectuată în clasă, excursia didactică ocupă un loc deosebit.
Formă de organizare a procesului de învățământ, vizitele și excursiile la biserici și mănăstiri oferă elevilor posibilitatea dobândirii sau aprofundării cunoștințelor religioase în mod direct, destins și atractiv.
La baza organizării şi conducerii activităţii de predare-învăţare, în scopul realizării obiectivelor pedagogice, stau principiile didactice, care au aplicabilitate şi la disciplinele tehnice. Aceste norme au un rol deosebit în proiectarea strategiilor didactice şi a situaţiilor de instruire iar aplicarea lor integrală este o condiţie a eficienţei procesului de predare-învăţare-evaluare.
Se tot vorbeşte în zilele noastre de volumul mare de informaţii pe care elevul trebuie să şi-l însuşească şi de stilul greoi de predare pe care profesorul încă îl mai abordează la clasă. Analizând aceste lucruri, consider că este nevoie de o schimbare în învăţământul românesc, o schimbare care să vizeze în primul rând profesorul.
Una dintre activităţile de bază ale copilului, jocul, în varietatea formelor lui, este astăzi tot mai mult valorificat din punct de vedere pedagogic, în intenţia de a imprima un caracter mai viu şi mai atrăgător activităţilor şcolare în care acesta tinde să fie integrat. Pedagogia modernă nu atribuie jocului doar o semnificaţie funcţională ca în trecut (simplu exerciţiu pregătitor şi util dezvoltării fizice), ci una de asimilare a realului la activitatea proprie a copilului, motiv pentru care a devenit astăzi una din principalele metode active, atractive, extrem de eficace în munca instructiv-educativă. Astfel s-au dezvoltat diferite tipuri de jocuri educative sau didactice care asigură îmbinarea şi toate tranzacţiile spontane între elementele distractive şi cele de muncă, în ideea că treptat vor avea câştig de cauză cele din urmă.
Proiectul se adresează copiilor din școala noastră, membrii clubului IMPACT SKY, ce a luat ființă în anul 2009, aflat sub umbrela Fundației Noi Orizonturi. Toate activitățile au la bază educația prin experiență și educația prin serviciul în folosul comunității.
Copilul intră în grădiniţă , fără a şti foarte multe lucruri despre societatea în care creşte, despre lumea înconjurătoare, despre ceea se cheamă cultură, tradiţie, port sau perpetuare. Odată intrat pe porţile grădiniţei i se deschid fel de fel de oportunităţi ca, acel copil plăpând, necunoscător de multe, să poată participa alături de copiii ceilalţi la activităţile grupei, unde prin implicare şi dorinţa de cunoaştere, pătrunde pe tărâmuri greu de digerat de la această vârstă, cum ar fi cel al culturii româneşti.
Metoda cubului presupune explorarea unui subiect sau a unei situații din mai multe perspective, permițând abordarea complexă și integratoare a unei teme dar și fixarea cunoştinţelor dobândite în orele anterioare.
Proiectând acestă lecţie atipică, pentru elevii mei, mi-am dorit sa le ofer o alternativă la lecţiile cărora ei le spun „plictisitoare” şi să-i implic activ în demersul meu didactic printr-o metodă interactivă în care învăţarea prin descoperire îi va conduce la dobândirea şi fixarea cunoştinţelor într-o manieră plăcută.
Tendința de organizare interdisciplinară a conținuturilor învățământului reprezintă o constantă a dezvoltării curriculare din ultimele decenii. Comunitatea științifică consideră interdisciplinaritatea un nou cadru epistemologic și un factor normativ al demersului paideutic. Preocupările pentru promovarea unei viziuni interdisciplinare în investigarea realității nu sunt noi. Ele au fost impuse permanent de necesitatea firească a cuprinderii integrale a fenomenelor, prin corelarea informațiilor dobândite din domenii diferite și prin metode de cercetare specifice.
Un bun profesor, în calitate de conducător al procesului de educație, poate şi trebuie să dea frâu liber imaginaţiei sale creatoare, adoptând strategii inovatoare în sensul dezvoltării unor moduri noi de adoptare a instruirii sau a găsirii unor modalităţi noi de organizare şi combinare a resurselor şi metodologiilor de instruire, perfecţionarea metodologiei didactice la toate nivelurile de şcolarizare prin asigurarea creşterii ponderii metodelor noi, activ-participative, dacă nu chiar de experimentare a unor noi metode şi procedee largă de strategii generale şi particulare.
Les étapes de l’apprentissage d’une langue étrangère nécessitent, d’une façon constante, la référence à un contenu socioculturel. La langue française manifeste dans son organisation interne son appartenance à un milieu culturel donné.
Quand on étudie les réalités du monde actuel, on peut parler aussi des thèmes divers proposés par les programmes scolaires. Les fêtes et les coutumes, les plats spécifiques (pour les fêtes) ont leur place dans l’enseignement de la culture et de la civilisation françaises, parce qu’on ne peut pas enseigner le français sans la France.
