Evaluarea reprezintă o componentă esențială a procesului instructiv-educativ, contribuind la scopul acestuia de dezvoltare a capacităților intelectuale ale elevilor, care sunt complexe și interdisciplinare. De exemplu, abilitatea de a rezolva probleme este relevantă nu doar în matematică, fizică și chimie, ci și în alte domenii. Capacitatea de a citi și înțelege un text este utilă nu numai în limba română sau în învățarea limbilor străine, ci și în istorie, geografie și științele naturii. Cu toate că metodele tradiționale de evaluare sunt importante pentru testarea cunoștințelor de bază, ele nu mai sunt la fel de eficiente. Astfel, este necesar să adoptăm metode moderne de evaluare. Alături de predare și învățare, evaluarea joacă un rol crucial în sistemul de învățământ. Nu doar măsoară cunoștințele și capacitățile elevilor, ci și reglează și autoreglează întregul proces.
Evaluarea în educație
Dimensiunea europeană a educației în planul unui învățământ centrat pe competențe
În accepţiunea Comisiei Europene, competenţele cheie reprezintă „un pachet transferabil şi multifuncţional de cunoştinţe, deprinderi (abilităţi) şi atitudini de care au nevoie toţi indivizii pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru incluziune socială şi inserţie profesională. Acestea trebuie dezvoltate până la finalizarea educaţiei obligatorii şi trebuie să acţioneze ca un fundament pentru învăţarea în continuare, ca parte a învăţării pe parcursul întregii vieţi”.
Rolul jocului didactic în dezvoltarea citit-scrisului la școlarul mic
Jocul este parte esenţială a copilăriei şi, totodată, este parte integrantă a activităţii cu copiii. Dintre toate metodele şi procedeele folosite în cadrul activităţilor educative, jocul reprezintă mijlocul cel mai eficient prin care copiii iau contact cu lumea, înţeleg evenimentele din jur şi învaţă din ele. Utilizarea şi dezvoltarea limbajului fac parte integrantă din acest proces. Jucându-se, copilul exersează înţelegerea prin comunicare, îşi dezvoltă capacitatea de discriminare, de judecată, imaginează şi formulează verbal atât realul, cât şi imaginarul.
From Listening Tasks to Listening Abilities
It is known that listening tasks guide students when they want to prepare themselves for listening exams; teachers’ duty is to choose those tasks which help students form and consolidate their listening abilities gradually and thoroughly. If students trust their listening abilities, listening exams seem easy for them.
Relația societate – științe socio-umane
Rolul și importanța științelor în ceea ce privește modelarea și transformarea societății (societăților) este evident și, totodată, de netăgăduit. Descoperirile științifice și-au amprenta de-a lungul timpului nu doar asupra gradului de confort cât și asupra modului în care indivizii acționează, relaționează, asupra modului concret în care se desfășoară viața cotidiană. Când facem referire la științe ne referim nu doar la științele exacte (matematică, fizică, chimie, etc.) sau la științele naturii (biologie, geologie, etc.) cât și la științele socio-umane (sau umaniste). Pornim de la premisa că o societate dată este asemenea unui organism viu, în evoluție și continuă schimbare. Pornim de la această premisă nu doar din perspectivă sociologică, referindu-ne aici la evoluția societăților, așa cum este explicată de Auguste Comte prin legea celor trei stadii sau de Karl Marx, Herbert Spencer și Max Weber, cei care întemeiază sociologia ca știință și caută explicații pentru modul de funcționare a societăților.
Bullying-ul și cyberbullying-ul în școli – metode de combatere
Bullying-ul și cyberbullying-ul reprezintă forme de agresiune și hărțuire care pot avea consecințe negative semnificative asupra victimelor lor. În timp ce bullying-ul este predominant asociat cu comportamente fizice, verbale sau sociale în cadrul școlii sau comunității, cyberbullying-ul are loc în principal online, prin intermediul tehnologiilor digitale.
Metode și tehnici activ-participative utilizate în orele de educație plastică
Arta este o gramatică cu o morfologie şi o sintaxă proprie, este limba universală care nu este maternă şi care nu se învaţă de la sine, nefiind înţeleasă în adevăratul ei sens decât prin cultură.
Lumea copilului rămâne cea mai frumoasă, cea mai curată şi cea mai inventivă. În jocul lui serios, copilul creează lucrări deosebite şi de aceea noi, cei maturi, trebuie să ştim din când în când să ne întoarcem în lumea copilăriei sau, mai bine, să nu ne desprindem de ea niciodată. Educația estetică și artistico – plastică se realizează prin fiecare lecție dacă este bine concepută și eficient predată, cât și prin vizite la muzee, excursii, astfel prin tema plastică și subiectul lecției sunt trezite emoții și sentimente puternice împletite cu noi acte de creație.
Viața religioasă și Internetul – un raport cheie în societatea contemporană
În noua еră a tеhnologiеi, Sfânta Bisеrică Ortodoxă, ca еntitatе viе, trеbuiе să sе adaptеzе la noilе condiții, ținând pasul cu schimbărilе actualе alе modului dе viață. În primеlе vеacuri, Bisеrica a ținut pasul cu „tеhnologia informațională” a vrеmii rеspеctivе. Scrisul, a fost una dintrе tеhnologiilе vrеmii și a fost folosit din plin dе Sfinții Apostoli iar după acееa dе cătrе Sfinții Părinți. Drеpt dovadă, Noul Tеstamеnt conținе numеroasе scrisori pеntru transmitеrеa cuvântului adеvărului cătrе comunitățilе nou înființatе, iar adеvărurilе rеvеlatе, descoperite și trăitе pе dеplin în еpocă dе cătrе Părinții Bisеricii au fost consеmnatе în scris și păstrate până astăzi.
Practici stereotipe si clișee în activitatea didactică
Deseori, în activitatea didactică, apar rutina și clișeele didactice. Acestea se datorează în principal unei dorințe de a rămâne în zona de confort, a comodității, a lipsei de implicare din partea profesorului. Rutina în activitatea didactică este total neproductivă, lipsa utilizării unor resurse adecvate, incapacitatea de a adapta metodele de învățare particularităților elevilor și conținutului învățării, lipsa creativității ducând la o generalizare artificială și scăderea implicita a rezultatelor.
De ce merg copiii încruntați la școală?
Este suficientă însă o singură carenţă a familiei pentru a afecta planul vieții psihice a copilului, antrenând o întreagă serie de neajunsuri, printre care şi dificultăți în activitatea lui dominantă: învăţătura. De aici şi starea lui de încordare la școală, unde, pe drept cuvânt, este sancţionat, nou prilej de tensiune, cu atât mai mult cu cât o notă slabă obţinută atrage după sine, în mod firesc, penalizări în familie. Iată format un cerc vicios, din care elevul nu poate ieşi decât dacă este înlăturată carenţa familială care l-a generat. În caz contrar, pot apărea traume de natură psihică sau morală, copilul eşuând în stări maladive de natură nervoasă, în conduite reprobabile, în eşec şcolar etc.