Complexitatea şi vastitatea temei impun o precizare, necesară nu doar din politeţe, ci din onestitate; nu am pretenţia de a aborda toate laturile subiectului şi nici de a spune lucruri noi, ci de a reaminti câteva idei frumoase şi utile. Lucrarea de faţă va debuta cu o delimitare a conceptelor de limbaj şi comunicare educaţională, apoi va urma o prezentare a diferitelor caracteristici ale limbajului paidetic prin menţionarea a diferite puncte de vedere. Ideea centrală pe care o voi susţine aici va fi „descentralizarea didacticii” (după Gilbert Leroy), în sensul valorizării dialogului şi participării în cadrul activităţii educative.
Dimensiuni psihologice ale limbajului educaţional
Educaţie şi psihanaliză
Revoluţionară prin conţinut şi având încă puţină concurenţă teoretică pe domeniul său explicit de interes (afectivitatea), psihanaliza, în special cea în formulă freudiană, are ecou şi în teoria şi în practica educaţională.
Personal, privesc unele dintre demersurile şi rezultatele abordării psihanalitice ca pe o direcţie cu valoare preventivă, care ne avertizează asupra efectelor unei educaţii inadecvate, oferind totodată direcţii de acţiune şi exemple de conduită profesională. Din punct de vedere metodologic, sparge tiparele psihologiei tradiţionale, reuşind, în mare parte, o mai bună ancorare în problemele psihice ale individului.
Profesiune de credinţă
Suntem dascăli.
Luptăm în fiecare zi împotriva negativismului, fricii, conformismului, prejudecăţilor, ignoranţei, apatiei, dar avem alături de noi mari aliaţi: Curiozitatea, Inteligenţa, Sprijinul părintesc, Creativitatea, Credinţa, Dragostea şi Râsul – toate vin în grabă să se alăture stindardului nostru.
EDICT – Revista educației. Gânduri la început de drum
Scopul oricărui proiect publicistic este de a convinge, „de a obliga mintea la consimțire” (G.Călinescu).
Noi nu îndrăznim să cerem asta cititorilor Revistei educației. Însă demonstrăm aptitudinea dascălilor de a retranscrie realitatea școlară cât mai aproape de substanța ei veridică.
Nu pretindem a avea „talent de gazetar”, dar mizăm pe vocația de a surprinde „adevărul” faptelor în educație și pe utilitatea unor construcții teoretice bazate pe ipoteze și informații.