Odată cu căderea comunismului și odată cu reformele educaționale, calea aleasă de comisiile de elaborare a programelor școlare „a fost aceea de a găsi un raport rezonabil între nevoia modernizării obiectivelor și metodelor utilizate în educația umanistă și imperativul de a transmite tinerelor generații un sentiment al responsabilității pentru patrimoniul cultural românesc ca parte a parte a patrimoniului cultural european”. În următoarele rânduri, voi prezenta locul pe care îl ocupă opera lui Liviu Rebreanu în programa de limba română pentru nivelul inferior al liceului cât și pentru nivelul superior.
Studiu privind principalele cauze ale absenteismului și abandonului școlar în comunitățile de rromi
Rromii sunt una dintre cele mai dezavantajate minorităţi etnice din România, atât în ceea ce privește mediul social cât și dreptul la educație. Se cunoaște faptul că mulți dintre ei au probleme încă de la începutul vieții. Din cauza lipsei educației părinților, mulți dintre copiii rromi nu sunt înregistrați la naștere, acest pas îngrădindu-le dreptul la educație și la integrarea în societate. Tradiția, sărăcia, lipsa unor modele de urmat în familie fac ca integrarea acestora în societate să devină din ce în ce mai dificilă. Faptul că îmi desfășor activitatea într-o astfel de comunitate, în care astfel de fenomene sunt des întâlnite, reprezintă un punct de plecare în realizarea acestui studiu.
Stresul ocupațional
Una dintre probleme multiple cu care se confruntă societatea modernă este stresul ocupațional, fiind generat de viața profesională, de mediul muncii, cu consecințe directe asupra activității profesionale, dar și asupra sănătății celor care prestează munca respectivă. Ganster și Schaubroeck (1991) au remarcat faptul că doar în ultimii zece ani au fost publicate aproape 300 de articole cu privire la relația dintre muncă și stres.
Educația outdoor
Educația în aer liber, sau educația în aer liber, este caracterizată ca o strategie educațională, vastă și versatilă, bazată pe pedagogie activă și învățare experimentală, este determinată de principiul aplicării mediului extern și natural. Educația outdoor poate fi folosit în multiple itinerarii educaționale potrivite pentru aprofundare, extindere, detaliere a ceea ce se face în interior, în secțiune. În acest sens nu este o strategie care înlocuiește sistemul educațional mai tradițional, mai degrabă îl susține, îl completează cu experiențe pe care mediul închis nu le poate oferi.
Ziua internațională a cititului împreună la grupă mică
Pe data de 1 februarie 2023, grupa mică a sărbătorit Ziua internaţională a cititului împreună – „O carte, un glas, multe urechi”. O zi-poveste pentru preșcolari. Aceasta este o zi dedicată nu doar lecturii, ci și artei și practicii de a citi cu voce tare. Preșcolarii au avut „liber” la lectură. De Ziua internaţională a cititului împreună, am lansat o provocare preșcolarilor de la grupa mică: să aducă la grădiniță cartea lor preferată pentru a fi răsfoită de către colegii lor. Așadar, am organizat la centru Bibliotecă o expoziție cu acestea, copiii au avut libertatea să le exploreze.
Procrastinarea
Cuvântul procrastinare provine din termenul latin „pro”, care înseamnã înainte, și „castinus”, care înseamnă ieri (Van Wik, 2004). Conform DEX, a procrastina înseamnă a amâna sau a întârzia începerea execuției unei sarcini; a temporiza, a tărăgăna, a tergiversa. Una dintre primele cercetări care vizau procrastinarea a fost realizată în anul 1978, prin intermediul unui chestionar care încerca să măsoare prezența acestui fenomen și care ajungea la concluzia că 15% dintre respondenții care au fost intervievați au confirmat că uneori procrastinează, în timp ce 1% au rãspuns că procrastinează în mod sistematic. De asemenea, în 2006, în urma unei alte cercetări, aceste procente au crescut în mod simțitor, pânã la aproximativ 60% în cazul celor care procrastinează uneori și cu 2% în cazul celor care procrastineazã sistematic (Steel și Konig, 2006).
Conducerea clasei: comunicare, relaționare și organizare
În urmă cu aproximativ treizeci de ani era clar că munca profesorului trebuia inserată într-o perspectivă a complexității ecologice, în care contextele educaționale trebuiau analizate în termeni sistemici și relaționali, în care copiii nu mai puteau fi considerați ca o piesă curată în cadrul un ecosistem.
Une vue d’autoréflexivité sur la médiation dans les pratiques en classe de FLÉ
Cavilam (Centre d’approches vivantes des langues et des médias) renouvelle l’offre de formation continue pour les professeur(e)s expérimenté(e)s, les formateurs de formateurs et les responsables pédagogiques des centres de langues, des Instituts et des Alliances Françaises avec le cours « Savoir enseigner le français : communication et médiation ». Au-delà de la richesse des contenus et de l’actualité, en matière d’information et d’approches didactiques, spécifique d’ailleurs aux stages Cavilam, dédiés aux enseignants de français langue étrangère, un mot clé, intriguant et banal à la fois, attire mon attention. Il s’agit de la médiation.
Inteligența emoțională. Se poate învăța inteligența emoțională?
Dicționarul Oxford definește emoția ca fiind „orice agitație sau tulburare mintală, sentimentală sau pasională; orice stare mintală acută sau tensionată”. Totuși emoția se referă la un sentiment și la gândurile pe care acesta le antrenează, la stări psihologice și biologice și la măsura în care suntem înclinați să acționăm (Goleman, 1995). Există sute de emoții de toate tipurile, cu diverse variații, schimbări și nuanțe. Într-adevăr, există și emoții mult mai subtile decât cuvintele care le-ar putea defini.
Creativitatea și specificul potențialului creativ la vârsta copilăriei
Scopul fundamental al educaţiei este pregătirea copilului pentru viaţă, pentru toate cerinţele concrete, existente, reale şi viitoare legate de activitatea profesională, de viaţa socială şi culturală. Şcoala formează un om complex, capabil să-şi armonizeze aspiraţiile personale cu cele generale, să-şi dezvolte potenţialităţile şi să se adapteze progresului.
