Ju jutsu, ca și alte arte marțiale care alcătuiesc împreună Budo japonez, este rezultatul unei evoluții de sute de ani. Budo reprezintă toate artele marțiale japoneze – prin traducere Bu înseamnă luptă sau război, iar Do este metoda sau calea cu ajutorul căreia se atinge perfecțiunea. Deci Budo s-ar traduce prin calea războiului, sau calea spre perfecțiune obținută prin practicarea artelor marțiale tradiționale. Aceste metode de luptă vechi numite Budo, s-au perfecționat în timp devenind un principiu de viață, un mod de a trăi în pace, cinste, onoare și armonie cu universul, o cale spre perfecțiune.
Probleme ale adolescenților în apropierea unui examen național important
Viaţa de zi cu zi ne pune în faţă diverse provocări, iar rezolvarea acestora depinde în majoritatea cazurilor de noi şi de modul în care ştim să ne adaptăm la acestea şi să le gestionăm din punct de vedere emoţional şi psihologic. Reacţia la astfel de provocări diferă de la individ la individ. Printre provocările vieţii de adolescent se numără şi diferite examene naţionale pe care aceştia le au de trecut. Fie că este vorba de Evaluarea Naţională din clasa a VIII-a (din preadolescenţă sau de la începutul adolescenţei), Bacalaureat (sau examenul maturităţii) sau examene de licenţă, pot genera la adolescenți o serie de probleme mai mult sau mai puțin grave.
Probleme morale reflectate în opere literare studiate în școală
Munca profesorului este mai mult decât să transmită informații elevului. Parte din munca profesorului este să pregătească elevii pentru viață, pentru a putea participa la societatea în care trăiesc. Educația morală este un proces complex destinat copilului, pentru a distinge între ceea ce este bine și ce este greșit, să adopte valori umane, capacitatea de a prevedea consecințele acțiunilor lor asupra oamenilor. Discutarea problemelor morale din marile opere ale literaturii este o strategie eficientă pentru dezvoltarea morală a elevilor. Prin literatură, elevii ajung astfel să respecte viața altor persoane, să identifice probleme morale şi sociale şi să accepte diversitatea perspectivelor.
Strategii și metode utilizate în abordarea unor elemente de folclor în activitatea didactică
Şcoala trebuie să ţină pasul cu vremurile, să se deschidă spre nou, dar să nu uite că „în cultură nimic nu trebuie pierdut, totul trebuie transmis şi reînnoit”. Cu atât mai mult nu trebuie să se piardă nimic din cultura populară, cel mai autentic „produs” românesc pe „piaţa” valorilor universale. Perpetuarea culturii populare stă în capacitatea şcolii de a trezi interesul, şi apoi respectul copiilor pentru valorile materiale şi spirituale ale culturii tradiţionale. Primul pas îl reprezintă valorificarea potenţialului educativ al folclorului.
Educația muzicală prin cântec și dans în școlile de masă
Muzica este prezentă în viaţa noastră, a fiecăruia, din momentul în care vedem lumina zilei până la trecerea în nefiinţă. Întreg universul vibrează şi funcţionează pe baza unei armonii perfecte şi dinainte stabilite. Cu alte cuvinte, totul în jurul nostru este muzică, iar în ceea ce privește omul, muzica nu doar că îl însoțește în toate etapele vieţii, ci „este graiul în care se oglindesc fără putinţă de prefăcătorie, însuşirile sufleteşti”, după cum spunea George Enescu. Astfel muzica devine pentru om un mod de a-şi exterioriza trăirile, sentimentele, credinţele şi atitudinile faţă de diferite aspecte ale vieţii.
La lecture dans l’appui du développement de la compétence de communication
«Qui sait parler, lire et écrire, sait penser par lui‐même, mais aussi réfléchir avec les autres, accepter l’autre, trouver sa place en société.»[1] Mȇme si nous vivons dans une société où l’image occupe une place considérable, on ne doit pas négliger la lecture. Pourquoi? Tout simplement parce qu’elle est la compétence de base, qui facilite l’accѐs aux autres apprentissages et soutient le progrѐs scolaire des élѐves.
La réception des divers types de documents authentiques selon les styles d’apprentissage des élèves
Extrêmement difficile et compliquée, la recherche qui a visé la réception des divers types de documents authentiques en fonction des styles d’apprentissage différents des élèves s’est déroulée pendant trois semestres, dans les années scolaires 2015–2016, 2016–2017, depuis février 2016 jusqu’à la fin du juin 2017. Tout au long de cette période, un nombre de 28/19 élèves a fait l’objet de notre recherche ayant comme but la réception des divers types de documents authentiques en fonction des styles d’apprentissage différents des apprenants, le développement des compétences de communication en classe de français langue étrangère à l’aide des ressources représentées par les divers types de documents authentiques.
Adu Europa în școala ta! Ghid de activități pentru celebrarea Zilei Europei
Ziua de 9 mai este o dată cu multiple semnificații – Ziua Independenţei României, sfârşitul celui de al II-lea război mondial şi Ziua Europei. În fiecare an, la 9 mai, pe tot cuprinsul continentului se serbează Ziua Europei, pentru a marca istorica declaraţie din 9 mai 1950 a ministrului francez de externe, Robert Schuman, prin care propunea un plan de colaborare economică între Franţa şi Germania, pentru eliminarea rivalităţilor seculare dintre cele doua state. Decizia serbării Zilei Europei în fiecare an, la 9 mai, a fost luată de Consiliul European de la Milano, din 1985.
8 motive pentru a folosi Nearpod la clasă
Nearpod oferă o bogată învățare hibridă, facilitând combinarea mass-media și oferă, de asemenea, instrumente de evaluare. Nearpod este un instrument online care le permite profesorilor să folosească predarea bazată pe diapozitive atât în clasă, cât și de la distanță, datorită unui aspect hibrid. Profesorii pot crea o mulțime de resurse interactive de învățare care permit elevilor să se implice în activitate și să învețe prin intermediul dispozitivului lor sau al unui singur ecran în cameră. De asemenea, este posibil să adăugați întrebări pe parcurs și să le cereți elevilor să participe pe măsură ce avansați.
Dificultăți ale integrării elevilor cu A.D.H.D. în școlile de masă
Sindromul deficitului de atenţie cunoscut sub denumirea generică de sindrom ADHD, este un domeniu destul de puțin cercetat. Identificat şi sub numele de hiperkinezie, hiperactivitate sau deteriorare minimală a creierului, ADHD-ul a primit acest nume şi a fost descris abia în anii 70. În general, toţi cei care lucrăm în educaţie ne confruntăm la un moment dat cu problemele specifice hiperactivităţii, iar tot mai des cu simptomele specifice ADHD. În aceste situații, demersul educativ aduce în discuție identificarea unor strategii pedagogice eficiente pentru elevii cu probleme de hiperactivitate și care manifestă dezinteres pentru activitățile școlare.
