O revistă internațională, care acceptă pentru publicare articole în domeniul educației și formării, în limbile română, engleză și franceză.
Poezia interbelică
Creion, poezia lui Tudor Arghezi se încadrează în categoria creațiilor având ca temă iubirea. Principalele coordonate ale poeziei fiind o tandră declarație de dragoste și un portret inedit făcut iubitei. O altă poezie având aceeași temă este Morgenstimmung, unde ființa însăși a poetului se transformă prin metaforă într-o clădire răvășită de furtuna iubirii.
Prezenta lucrare reprezintă o invitație la refrecție asupra valorilor și obiectivelor înscrise în actualele programe de predare a limbii și literaturii române la nivelul liceal precum și modele de tratare a textelor autorilor români canonici construite din perspectiva unei filozofii europene și democratice a educației în domeniile umaniste. Lucrarea vizează formarea de priceperi și deprinderi de interpretare a textului literar folosind mijloacele tradiționale: identificarea procedeelor artistice, a mărcilor eului liric, explicarea semnificațiilor unor procedee artistice esențiale a unor texte literare; cât și mijloace moderne care vizează creativitatea, dezvoltă capacitățile de exprimare în scris a ideilor și gândurile proprii ale elevului, ajutându-l la formarea personalității și gândirii critice dar și la înțelegerea textului literar și empatizarea cu acesta,dar nu numai ci demersurile de decodificarea a textului ajută la aproprierea textului și coroborarea acestuia cu particularițățile de vârstă ale elevului. Scopul lucrării nu este acela de a oferii modele de conformare la un set birocratic-selectat de cerințe și tipare retorice.
O dată cu evoluţia sa, omul şi-a modificat şi concepţia despre utilizarea propriei energii musculare. În ultimele decenii, s-a constatat o netă tendinţă spre diminuarea utilizării energiei, mai ales în societăţile zise avansate, în care nevoile energetice elementare fiind adesea atenuate prin recurgerea la energii exterioare al căror exemplu cel mai edificator îl constituie folosirea frecventă a automobilului. De altfel, ameliorarea şi creşterea confortului vieţii au ca efect reducerea evidentă a efortului fizic. Activităţiile care promovează forţa şi flexibilitatea sunt importante, protejand şi ajutând la evitarea dizabilităţilor, la sporirea independenţei funcţionale şi la încurajarea preocupării pentru practicarea activităţiilor fizice.
Școala Gimnazială Vulcana Pandele implementează, în perioada iunie 2022 – iulie 2023, proiectul de mobilitate pe termen scurt pentru mobilitatea elevilor și a personalului în domeniul educației școlare numit „Incluziune prin starea de bine”, cu numărul de referință: 2022-1-RO01-KA122-SCH-000075211. Acest proiect este finanțat de Comisia Europeană în cadrul Acţiunii-Cheie 1: Mobilitatea persoanelor în scopul învăţării a programului Erasmus+. Prima mobilitate în cadrul acestui proiect s-a desfășurat în perioada 9-15 octombrie 2022, în Reykjavik, Islanda.
Articolul prezintă o secvență din lucrarea-studiul de caz de implementare a metodei Clasei inversate în clasele cu profil tehnic. Pentru o implementare reală și fezabilă, este nevoie ca atât profesorii cât și elevii să fie familiarizați cu instrumentele digitale educaționale, cu hardware-ul, software-ul, confidențialitatea și securitatea online, care deja fac parte din viața de zi cu zi a elevilor, indiferent de grupa de vârstă în care se află. Ajutâdu-i să facă singuri, conform principiului Mariei Montessori, am experimentat timp de 7 luni (în perioada studiului la distanță, septembrie 2021-martie 2022) metoda Clasei inversate, relatând mai jos experiența proprie.
Cuvinte-cheie: disciplinele lingvistice, clasa inversată, teorie vs practică, instrumente digitale, implicare, eficacitate, aria profesional-tehnic, produs educațional.
Acest studiu expune concret aspectele urmărite privind perioada pandemiei precum și o analiză tehnică a acestora din experiența mea ca și profesor dar și ca masterand al programului de studiu Management Educațional și Integrare Europeană. În continuare, voi realiza o analiză tehnică pentru fiecare punct urmărit și voi reda și concluziile aferente.
Promovarea imaginii şcolii a avut şi are un important rol, atât în rândul elevilor şi a părinţilor acestora, a comunităţii, cât şi în rândul cadrelor didactice. Pentru mulţi dintre „actorii” unei şcoli este foarte important sentimentul de apartenenţă la un grup şcolar, mai ales în contextele în care şcoala are o imagine şi o reputaţie deosebită. Devine, aşadar, un act de mândrie faptul de a învăţa, lucra sau colabora în şi cu o instituţie şcolară „bine văzută”.
Odată cu căderea comunismului și odată cu reformele educaționale, calea aleasă de comisiile de elaborare a programelor școlare „a fost aceea de a găsi un raport rezonabil între nevoia modernizării obiectivelor și metodelor utilizate în educația umanistă și imperativul de a transmite tinerelor generații un sentiment al responsabilității pentru patrimoniul cultural românesc ca parte a parte a patrimoniului cultural european”. În următoarele rânduri, voi prezenta locul pe care îl ocupă opera lui Liviu Rebreanu în programa de limba română pentru nivelul inferior al liceului cât și pentru nivelul superior.
Rromii sunt una dintre cele mai dezavantajate minorităţi etnice din România, atât în ceea ce privește mediul social cât și dreptul la educație. Se cunoaște faptul că mulți dintre ei au probleme încă de la începutul vieții. Din cauza lipsei educației părinților, mulți dintre copiii rromi nu sunt înregistrați la naștere, acest pas îngrădindu-le dreptul la educație și la integrarea în societate. Tradiția, sărăcia, lipsa unor modele de urmat în familie fac ca integrarea acestora în societate să devină din ce în ce mai dificilă. Faptul că îmi desfășor activitatea într-o astfel de comunitate, în care astfel de fenomene sunt des întâlnite, reprezintă un punct de plecare în realizarea acestui studiu.
Una dintre probleme multiple cu care se confruntă societatea modernă este stresul ocupațional, fiind generat de viața profesională, de mediul muncii, cu consecințe directe asupra activității profesionale, dar și asupra sănătății celor care prestează munca respectivă. Ganster și Schaubroeck (1991) au remarcat faptul că doar în ultimii zece ani au fost publicate aproape 300 de articole cu privire la relația dintre muncă și stres.