În contextul digitalizării accelerate a societății și al dotării unităților de învățământ cu tehnologie modernă, elevii din ciclul primar au acces tot mai frecvent la internet, dispozitive digitale și resurse educaționale interactive. Deși rețelele de socializare sunt destinate în principal adolescenților, acestea exercită o influență indirectă și asupra elevilor de clasa a IV-a. Prezentul articol analizează influența social media asupra elevilor din ciclul primar, din perspectiva activității învățătorului, prin intermediul unui studiu de caz. Sunt evidențiate atât efectele pozitive ale utilizării ghidate a resurselor digitale, cât și riscurile asociate utilizării necontrolate, subliniindu-se rolul școlii și al familiei în formarea competențelor digitale și a unui comportament responsabil în mediul online.
Modalități de stimulare, formare și dezvoltare a conduitei creative la elevi
În cadrul orelor de „Educaţie tehnologică și aplicații practice”, se pot realiza diferite aplicaţii practice. Orientarea procesului de activitate practică a elevilor trebuie făcută spre reprezentarea propriilor sentimente, atitudini, găsind mijloace proprii de reprezentare, deprinderi de mânuire şi de alegere a instrumentelor şi materialelor necesare (carton, hârtie, lemn, paie, polistiren, creioane simple şi colorate, cariocă, beţişoare arse la capăt, scobitori, beţe de chibrituri, sârme, material plastic, cauciuc, sticlă, plastelină, hârtie glasată, deşeuri textile, pânză, material din natură, etc.) care prin diversitatea formelor şi varietatea coloritului, a posibilităţilor de îmbinare, oferă un cadru larg dezvoltării imaginaţiei şi gândirii creatoare (frunzele, seminţele, florile, diversele legume şi fructe etc).
Fotbalul ca mijloc formativ în lecția de educație fizică la clasele primare
Educația fizică reprezintă o componentă esențială a procesului instructiv-educativ, contribuind în mod direct la dezvoltarea armonioasă a organismului, la menținerea sănătății și la formarea unor deprinderi motrice și comportamente sociale necesare integrării copilului în societate. În contextul actual al învățământului primar, se resimte tot mai mult nevoia optimizării lecției de educație fizică prin utilizarea unor mijloace atractive, eficiente și adaptate particularităților de vârstă ale elevilor. Jocul de fotbal, prin caracterul său dinamic, colectiv și competitiv, constituie un mijloc valoros în atingerea obiectivelor educației fizice școlare.
Jocul ghidat – puntea dintre jocul liber și activitatea structurată în educația timpurie
Articolul prezintă jocul ghidat ca strategie didactică modernă, situată între jocul liber şi activitatea structurată. Sunt evidenţiate caracteristicile jocului ghidat, rolul cadrului didactic şi beneficiile asupra dezvoltării cognitive, sociale şi emoţionale ale copilului preşcolar, prin exemple concrete din practica educaţională.
Incluziune și echitate în didactica matematicii: Provocări și strategii pentru elevii cu deficiențe de vedere și tulburări de învățare
Integrarea elevilor cu Nevoi Educaționale Speciale (CES), în special a celor cu deficiențe grave de vedere, în cadrul orelor de matematică din gimnaziu și liceu, reprezintă unul dintre cele mai complexe teste de maturitate pentru sistemul educațional actual. Matematica, prin natura sa profund vizuală și simbolică, impune bariere cognitive semnificative în absența unor strategii de mediere adecvate. Opinia mea este că sistemul actual din România, deși a făcut pași importanți la nivel legislativ, rămâne deficitar în planul implementării practice, oferind o incluziune adesea formală, dar lipsită de instrumentele tehnologice și metodologice care să asigure o egalitate de șanse reală.
Beyond the Final Grade: A Guide to the Map and the Journey of Assessment
We often think of assessment as the finish line—the final exam, the end-of-term paper, the score that sums it all up. But what if we reframed it? What if assessment is less about the final destination and more about the map, the checkpoints, and even the scenic detours taken along the learning journey? In modern education and professional training, understanding the different types of assessment is key to fostering genuine growth and competence. Let’s explore the landscape.
Protecția mediului ca dimensiune integratoare a educației contemporane
În contextul actual, marcat de probleme ecologice tot mai grave precum poluarea, schimbările climatice și diminuarea resurselor naturale, protecția mediului a devenit o prioritate la nivel global. Educația contemporană are un rol esențial în formarea unei atitudini responsabile față de mediul înconjurător, iar școala reprezintă cadrul principal în care se pot construi comportamente ecologice durabile.
Geometria în era post-digitală: Între tradiție și algoritm
Întrebarea dacă mai este posibilă predarea geometriei în școala de astăzi nu vizează simpla transmitere a unor teoreme, ci relevanța disciplinei într-un ecosistem informațional fragmentat. Într-o epocă dominată de gratificarea instantanee, geometria rămâne bastionul rigorii logice și al viziunii spațiale. Provocarea actuală nu constă în lipsa interesului, ci în necesitatea de a recalibra instrumentele didactice pentru a răspunde unei generații care percepe spațiul prin intermediul pixelilor și al interfețelor tactile, transformând abstractizarea euclidiană într-o experiență interactivă.
Utilizarea aplicației Geogebra în rezolvarea exercițiilor cu funcții la clasa a XI-a
Studiul funcțiilor reprezintă un capitol fundamental în matematica de clasa a IX-a, constituind baza pentru înțelegerea ulterioară a analizei matematice. Dificultățile întâmpinate frecvent de elevi sunt legate de gradul ridicat de abstractizare, de trecerea de la expresia algebrică la reprezentarea grafică și de interpretarea proprietăților funcțiilor. În acest context, utilizarea aplicației GeoGebra oferă un suport digital eficient, facilitând învățarea vizuală.
Imago mundi sadovenian
Prezentul articol propune o analiză a universului literar sadovenian, cu accent pe motivul hanului și pe dimensiunea simbolică a operei Hanu Ancuței. Studiul urmărește să evidențieze modul în care Mihail Sadoveanu valorifică fondul mitologic și cultura populară românească, transformând hanul dintr-un simplu spațiu narativ într-un cronotop cu profunde semnificații arhetipale. Într-un context educațional, demersul de față își propune să ofere cadrelor didactice un instrument de lectură și interpretare care să faciliteze accesul elevilor la straturile profunde ale textului literar, dincolo de suprafața epică. Înțelegerea dimensiunii simbolice a operei sadoveniene contribuie la formarea competențelor de lectură critică și la cultivarea sensibilității față de patrimoniul literar și cultural românesc.
