Educația a avut, are și va avea întotdeauna roluri multiple și fundamentale pentru individ și pentru societate. Pentru moment, cea mai consistentă formă a educației este cea oferită tinerilor în instituțiile de învățământ: de la creșe, grădinițe, școli, licee și până la universități și colegii. Principalul beneficiar direct al educației este copilul, iar succesul școlii se măsoară, conform Ministerului Educației din România, în „modul în care fiecare copil ajuns la vârsta maturității se regăsește în cea mai bună variantă a sa”.
Educația în secolul XXI: ce oferă mediul educațional elevilor din România?
Gândirea pozitivă – resursă în dezvoltarea personală
Ce înseamnă a gândi pozitiv? Care este forţa gândirii pozitive? Cum aplicăm acest principiu în viaţa de zi cu zi? Este doar un clişeu sau o modalitate concretă şi practică de a ne îmbunătăţi performanţele în toate planurile vieţii? Suntem ceea ce gândim, lumea este propria noastră oglindire?
Voluntariatul – un impuls pentru dezvoltarea personală a elevilor
Într-o societate aflată în continuă schimbare, în care provocările și oportunitățile se multiplică, este esențial să oferim tinerilor instrumentele necesare pentru a se dezvolta armonios atât pe plan personal, cât și profesional. Una dintre metodele eficiente prin care acest lucru poate fi realizat este implicarea elevilor în activități de voluntariat. Aceste activități contribuie la dezvoltarea unor competențe sociale, emoționale și cognitive, promovând totodată responsabilitatea civică și empatia. O categorie aparte de elevi care poate beneficia semnificativ de pe urma voluntariatului este cea a elevilor cu cerințe educaționale speciale (CES), ale căror nevoi sunt adesea complexe și personalizate.
Tradițional și digital în educație
Educația a fost întotdeauna fundamentul dezvoltării societății umane. De la primele școli înființate în antichitate până la universitățile moderne, metodele și abordările educaționale au evoluat constant. În ultimii ani, avansul tehnologic a introdus o nouă paradigmă: educația digitală. Aceasta coexistă și concurează cu educația tradițională, fiecare având avantaje și dezavantaje distincte. În cele ce urmează vor fi prezentate principalele diferențe și similarități între aceste două forme de educație și va fi analizat modul în care pot fi ele combinate pentru a oferi un sistem educațional mai eficient și mai accesibil.
Dezvoltarea creativității școlarului mic în era digitală
În ultimele decenii, educația s-a aflat într-un proces de transformare profundă, impulsionat de avansul tehnologic rapid. Era digitală nu doar că a schimbat modul în care informația este accesată și procesată, dar a deschis noi orizonturi în ceea ce privește modul în care creativitatea poate fi cultivată și exprimată în contextul educațional. Creativitatea este adesea văzută ca o abilitate fundamentală pentru succesul în secolul XXI, fiind esențială pentru inovare, adaptabilitate și rezolvarea problemelor complexe.
Importanța susținerii examenului de certificare DELF de către elevii din învățământul gimnazial
Într-o lume tot mai globalizată și interconectată, competențele lingvistice sunt esențiale pentru succesul academic și profesional. În acest context, examenul DELF (Diplôme d’Études en Langue Française) devine o oportunitate valoroasă pentru elevii din învățământul gimnazial de a-și certifica competențele în limba franceză. Acest articol explorează importanța susținerii examenului DELF pentru elevii de gimnaziu, evidențiind beneficiile academice, culturale și profesionale pe care le oferă.
L’utilité des manuels scolaires à l’ère du numérique
À l’ère du numérique, l’éducation traverse une transformation majeure, avec l’introduction et l’intégration de technologies numériques dans les salles de classe. Parmi les débats en cours, la question de l’utilité des manuels scolaires traditionnels par rapport aux ressources éducatives numériques est centrale. Cette communication examine les avantages et les inconvénients des manuels scolaires à l’ère numérique, en tenant compte des aspects pédagogiques, économiques et sociaux.
Colaborarea școală-familie, factor al eficientizării demersului educativ
Lumea contemporană, nu numai prin ritmul rapid impus schimbării, ci şi prin complexitatea ei, prin noutăţile pe care le realizează şi le prognozează, pune în faţa oamenilor de toate vârstele noi şi noi probleme de ordin economic, cultural, ştiinţific etc. Acestei societăţi trebuie să-i facă faţă copilul de astăzi şi familia sa. Educaţia, sub toate formele ei, este chemată să găsească soluţii prin care omul să se adapteze rapid şi eficient la societatea viitorului. Cunoaşterea particularităților dezvoltării personalităţii, a factorilor care contribuie la desăvârşirea acesteia, a problemelor pe care le ridică ea, contribuie în mare măsură la găsirea unor soluţii adecvate.
Implicarea parentală în cadrul școlii
Ținta educației este aceea de a trasforma copiii în adulți responsabili, integri, capabili să se adaptaze la schimbărilor societății prezente care are mereu ceva nou de oferit. În acest proces de educare, participă atât părinții, cât și profesorii. Dacă în primii ani de viață, părintele este cel care alege metodele și strategiile cele mai potrivite pentru educarea copilului său, acest lucru se schimbă radical odată cu intrarea în colectivitate. Profesorii sunt cei care au datoria să-și îndrepte toată energia spre găsirea celor mai bune metode și strategii de instruire potrivite epocii actuale, nevoilor copiilor, vârstei acesora și specificului mediului social din care fac parte.
Critical Thinking and Creativity in ELT
Human thinking is an inherent attribute, universal to our species; it is how we understand the world and who we are. What and how we think, the manner and the content of our thoughts influence the choices and the decisions we make, or the conclusions we draw. Hence, it becomes imperative to cultivate and shape our thinking through education.