Poveștile științifice joacă un rol esențial în dezvoltarea cognitivă a copiilor de vârstă preșcolară, oferindu-le ocazia de a explora concepte fundamentale ale științei într-un mod accesibil și captivant. Aceste povești stimulează curiozitatea naturală, dar îi și ajută să înțeleagă mult mai bine lumea înconjurătoare.
Îmbogățirea metodei de predare a limbii franceze printr-un stagiu de formare la Montpellier
În prezent, există o gamă largă de oportunități de formare pentru profesorii de FLE (Français Langue Étrangère-limba franceză ca limbă străină), în special pentru cei debutanți. Aceștia sunt deseori în căutare de surse de inspirație, de noi metode didactice sau de oportunități pentru a obține un certificat de participare pentru a-și îmbogăți parcursul profesional și pentru a se perfecționa continuu.
Rolul empatiei în optimizarea procesului educațional (Microcercetare pedagogică)
În contextul evoluției și schimbărilor rapide din societatea contemporană, dezvoltarea competențelor socio-emoționale constituie un element cheie în vederea realizării unei educații de calitate, educație ce readuce în prim-plan raportul dintre cognitiv și afectiv. Educatorul, văzut ca modelator al personalității educabililor, va avea influență nu numai asupra intelectului elevilor săi, ci și asupra afectivității acestora. În acest fel, cunoașterea lumii interioare a elevului este o necesitate; manifestarea empatiei devine o condiție a creării unui mediu educațional armonios, valorizant, a unui demers didactic eficient.
Storytelling – strategie eficientă pentru dezvoltarea abilităților de comunicare
Dezvoltarea unor strategii inovative de învățare în domeniul educației este una dintre preocupările centrale ale instituțiilor de învățământ deoarece acestea trebuie să se adapteze la rapidele schimbări tehnologice, culturale și economice ale societății de azi. În articolul de față vom încerca să realizăm o scurtă introducere asupra acestui subiect încercând să răspundem la următoarele întrebări: Ce înțelegem prin termenul de strategie de învățare inovativă? De ce este atât de importantă pentru instituțiile de învățământ în contextul social și cultural actual? Care este rolul storytellingului în procesul de dezvoltare a abilităților de comunice?
Dezvoltarea socio-emoțională a preșcolarilor prin intermediul activităților practice și a jocului muzical (Erasmus+)
În cadrul proiectului Erasmus+ cu titlul Explore! Challenge! Express!, am desfășurat două activități didactice cu preșcolari de grupă mică prin care aceștia au realizat măști pentru autoexprimare și au prezentat un joc muzical. Scopul acestor activități a fost de a demonstra metodele și tehnicile de dezvoltare socio-emoțională prin artă și muzică utilizate de grădinița românească pentru a dezvolta cele 5 componente de baza ale învățării socio-emotionale și anume: conștiința de sine (self-awareness), managementul propriilor resurse (self-management), conștiința socială (social awareness), abilitați de relaționare (relationship skills) și luarea deciziilor responsabile (responsible decision making).
Importanța educației pentru valori în învățământul preșcolar și primar
Considerăm educația timpurie ca fiind suma experiențelor individuale și sociale pe care copilul le trăiește în primii ani de viață. Acestea au rolul de a proteja, crește și dezvolta copilul, dezvoltându-i abilități și cunoștințe specifice atât pe plan fizic, psihic cât și cultural. În această etapă se pun bazele dezvoltării fizice și psihice sănătoase, ale dezvoltării sociale, care sunt esențiale pentru educația axată pe valori.
Dezvoltarea competențelor de interpretare a nuanțelor fantasticului în nuvela Șarpele, de Mircea Eliade, la elevii de liceu
Istoria scrierii nuvelei Şarpele prezintă aspecte suprinzătoare, chiar autorul mărturisind că „Şarpele este singura mea carte scrisă fără plan, fără să ştiu cum se va desfaşura acţiunea şi fără să-i cunosc sfâşitul” .Este o nuvelă de factură fantastică, apărută în anul 1937. Împărțită în 15 capitole de mici dimensiuni, aceasta abundă în motive și simboluri de natură mitologică, specifice și des întâlnite în scrierile autorului. În centrul nuvelei se află un grup de tineri bucureșteni, dintr-un mediu burghez, semiintelectual, adunați la o sărbătoare sub cerul liber, cu ocazia căreia gazdele intenționează să-şi căsătorească fata, pe Dorina.
Abordarea personală. Aplicații: Lumina, de Lucian Blaga
Existența operei literare este definită prin experiența cititorului, aspect evidențiat încă de la jumătatea secolului al XX-lea, în studiul Theory of literature de Rene Wellek și Austin Warren. Pentru aceștia, literatura este cunoscută și înțeleasă prin experiența individuală a lecturii, respectiv determinată de semnificația pe care cititorul o acordă textului receptat. În acest sens, semnificația conferită lecturii este interdependentă de momentul în care creația literară a fost citită, dar și de educația, cultura și experiența de viață a cititorului. În plus, interpretarea textului literar devine un proces prin care receptorul construiește idei în lumea înconjurătoare, viziune promovată de Alexander Nehamas.
Îmbunătățirea abilităților de comunicare: Metoda Enright
În perioada 5-9 august 2024, în cadrul proiectului ERASMUS+ KA122-ADU-2023 „Fii SMART în viitor!”, am participat la cursul „Parents and Teachers. Building Bridges” organizat de IDEVELOP în Malaga, Spania. Acest program de formare s-a concentrat pe dezvoltarea competențelor necesare pentru îmbunătățirea relațiilor dintre profesori și părinți, având ca obiectiv principal crearea unui mediu educațional integrat și de susținere pentru elevi. Pe parcursul celor cinci zile de curs, alături de participanți din România, Polonia și Letonia, am explorat diverse metode și tehnici, cu accent deosebit pe metoda Enright, care oferă un cadru structurat pentru dezvoltarea comunicării eficiente și construirea încrederii între școală și familie. Prin abordarea practică și experiențială, incluzând jocuri de rol, metode dramatice și dinamici de grup, cursul a furnizat instrumente valoroase pentru consolidarea parteneriatului educațional și crearea unui impact pozitiv în comunitatea școlară.
Relația joc-învățare. Valențele formativ-informative ale jocului
De-a lungul timpului, numeroși oameni de știință, fie ei români sau străini, au dezbătut, în cadrul lucrărilor lor, relația ce se stabilește între joc și învățare atunci când ființă umană, prin intermediul celui dintâi concept menționat – jocul, acumulează anumite cunoștințe, dar și anumite priceperi și deprinderi; aceștia oferind informații relevante cu privire la rolul jocului în procesul cunoașterii, la importanța sa în achiziția de informații. Studiile recente au demonstrat, fără doar și poate, că prin intermediul jocului copilul asimilează mai ușor și mai rapid anumite informații, informații ce înlesnesc dobândirea anumitor abilități și priceperi. Aceste studii au condus la „o revoluție în activitatea de la clasă și s-au materializat prin individualizarea unei noi forme de învățare: învățarea prin joc” (Stan, 2016, p. 102).
