Această lucrare explorează pe scurt evoluția inteligenței artificiale (AI) dintr-o perspectivă istorică, științifică și tehnologică, urmărind dezvoltarea sa de la miturile antice până la aplicațiile avansate din prezent. Sunt prezentate etapele-cheie din evoluția AI, inclusiv fundamentele sale teoretice, primele implementări, perioadele de stagnare și renaștere, culminând cu actuala revoluție digitală determinată de modelele de învățare profundă și de integrarea AI în produsele comerciale.
De la civilizațiile antice la laboratoarele NASA, sau cum VR și AR pot transforma învățarea și explorarea culturală
Tehnologia e pe cale de a revoluționa puternic educația, iar prin realitatea augmentată (RA) și realitatea virtuală (VR) acum putem explora muzee, artefacte și chiar lumi întregi, fără să ne ridicăm din bancă.
În Săptămâna Altfel, la Școala Gimnazială de Arte nr. 5, București, am avut ocazia să testez împreună cu elevii ochelarii VR și să explorez platforma Google Arts & Culture. Rezultatul? O călătorie fascinantă prin artă, știință, istorie și cultură, fără pașaport sau bilete de avion.
Rolul tehnicii colajului în educație și în dezvoltarea personalității
Tehnica colajului reprezintă o metodă expresivă vizuală care îmbină diverse elemente în compoziții semnificative, fiind accesibilă tuturor nivelurilor de competență artistică. Cu origini în arta modernă a secolului XX, colajul a evoluat de la inovațiile cubiste ale lui Picasso și Braque până la aplicații contemporane în psihologie și educație. În context pedagogic, această tehnică constituie un instrument didactic interdisciplinar aplicabil în toate ariile curriculare, de la literatură și istorie până la matematică și dezvoltare personală, stimulând creativitatea, expresivitatea și gândirea critică. Din perspectivă psihopedagogică, colajul facilitează exprimarea simbolică a experiențelor personale și emoțiilor, susținând autocunoașterea și dezvoltarea personalității elevilor, fiind deosebit de eficient pentru copiii cu dificultăți de comunicare și oferind o modalitate de implicare profundă în procesul de învățare.
Școli fericite. Educație pozitivă pentru bunăstare și dezvoltarea abilităților de viață (Erasmus+)
”Erasmus+ este un program al Uniunii Europene ce sprijină educația, formarea profesională, tineretul și sportul în Europa” 1 și oferă posibilități nenumărate dezvoltare unor categorii vaste de beneficiari precum elevii, studenții, profesorii și lucrători din domeniul tineretului. În perioada 3-8 martie 2025 am avut prilejul să particip la cursul pentru formarea cadrelor didactice Happy Schools: Positive Education for Well- Being and Life-Skills Development, desfășurat la Barcelona, Spania, în calitate de profesor al Liceului Tehnologic Special ”Vasile Pavelcu” Iași.
Dezvoltarea competențelor digitale prin întregul curriculum: aplicații practice, exemple, dileme și precauții
Într-o societate digitalizată, competențele digitale devin esențiale pentru succesul educațional și profesional. Acest eseu explorează integrarea competențelor digitale în curriculum, evidențiind aplicații practice, exemple relevante, dileme și precauții în utilizare. Printr-o abordare holistă, educația digitală poate sprijini dezvoltarea gândirii critice, colaborării și inovării.
Predarea-învățarea între manual și inteligența artificială
Procesul educațional a fost, multă vreme, centrat pe utilizarea manualelor ca instrumente fundamentale în predare și învățare. Manualul, considerat o sursă de autoritate științifică și pedagogică, a avut un rol stabilizator și organizator în cadrul școlii tradiționale. Cu toate acestea, în ultimele decenii, dezvoltarea tehnologică, în special apariția inteligenței artificiale (IA), a început să schimbe profund paradigma educațională. În prezent, ne aflăm într-o tranziție între educația centrată pe manuale și cea asistată de tehnologie inteligentă, o tranziție care ridică întrebări, dar și oportunități pentru o pedagogie adaptată noilor realități.
Despre autorii care pot fi scoși din uitare și Modelarea caracterului prin literatură
Profesorii buni educă pentru o profesie, profesorii fascinanți educă pentru viață. (1)
Am avut norocul să am în școala generală un profesor de română împătimit de materia pe care o preda și interesat să ne educe pentru viață – era o persoană aleasă, care îmbina umorul cu analiza atentă și care m-a marcat până și în felul/ mai ales în felul în care citeam. Până la acea întâlnire citisem ce găseam, încercând – vorba lui Eliade – să-mi potolesc setea de lectură. Am învățat, destul de târziu, ținând cont că citeam deja de vreo patru ani, nu numai că te poți forma prin lectură – o simțisem, o experimentasem – ci și că formarea se face treaptă cu treaptă, că e esențial să parcurgi niște pași, pentru a nu sări etape/teme importante și pentru a realiza conexiunea între vârsta elevului și lectura potrivită.
O moțiune, două perspective – Dezbaterea ca metodă de educație democratică
Dezbaterea academică este una dintre cele mai eficiente metode prin care elevii își pot dezvolta gândirea critică, capacitatea de argumentare și spiritul civic. Apărută inițial în mediul universitar occidental, aceasta a fost adaptată treptat pentru învățământul preuniversitar, inclusiv în România, unde, din anii 2000, a devenit tot mai prezentă în licee prin proiecte educaționale precum „Tinerii dezbat” sau inițiativele ARDOR (Asociația Română de Dezbateri, Oratorie și Retorică). Astăzi, dezbaterea nu mai este doar un exercițiu de oratorie, ci o formă de învățare aplicată, care dezvoltă competențe esențiale pentru cetățenia democratică.
Comunicare și interacțiune didactică
Comunicarea didactică este o formă particulară a comunicării pedagogice sau educaţionale. Din perspectiva educaţiei formale comunicarea didactică constituie baza procesului de transmitere-similare a cunoştinţelor în cadrul instituţionalizat al şcolii. Formă a comunicării umane, comunicarea didactică presupune o acţiune cooperantă;acţiunea didactică, înţeleasă ca proces de comunicare, este preocupată de ceea ce se transmite şi de cum se transmite, ţinând seama de particularităţile preşcolarilor. Acţiunile de comunicare didactică sunt strategiile de susţinere şi activităţile didactice propriu-zise, subordonate obiectivelor pedagogice.
Méthodes et techniques de l’expression écrite et orale en classe de langue
L’expression orale est une compétence que les apprenants doivent avoir dans le but de s’exprimer dans les différentes situations en langue française, donc il s’agit d’une interaction verbale entre un émetteur et un destinataire, dont l’objectif et de se réserver à la production orale dans toutes les situations de communication. Pour acquérir la compétence de l’expression orale il faut : – Cerner l’objectif du message – Lier les idées de façon logique et terminer de façon claire et complète – Avoir le vocabulaire qui convient pour transmettre le message voulu.
