Optimizarea strategiilor de evaluare în orele de limba și literatura română (Studiu)

Activitatea de cercetare derulată pe parcursul anului școlar 2017-2018 la Școala Gimnazială Glodeanu Sărat, a avut drept scop înregistrarea sau inventarierea strategiilor de evaluare utilizate în orele de limba și literatura română și identificarea acelor strategii optime în a eficientiza procesul instructiv-educativ.

Am pornit de la ipoteza conform căreia, dacă în cadrul lecțiilor de consolidare și evaluare sunt utilizate, alături de metodele tradiționale și metode alternative, acestea ar putea influența conduita de învățare, potențialul creativ, originalitatea, inițiativa elevilor și implicit creșterea calității și eficienței procesului didactic.

Obiectivele cercetării

  • Fructificarea, prin evaluare, a progresului elevilor la nivelul cunoștințelor, competențelor și atitudinilor acestora;
  • Îmbinarea metodelor tradiționale cu cele alternative/complementare/moderne astfel încât să conducă la schimbări vizibile în vocabularul activ al elevilor;
  • Utilizarea unor strategii de evaluare adecvate care să determine nivelul de pregătire a elevilor;

Eșantionul de elevi

Clasa a IV-a de la Școala Gimnazială Glodeanu Sărat, alcătuită din 21 de elevi, cu vârste cuprinse între 9 și 10 ani, a îndeplinit rolul de eșantion de lucru. Elevii provin din medii sociale relativ asemănătoare, cu  familii nucleare, biparentale, copiii bucurându-se de relații armonioase, bazate pe comunicare și iubire. Un elev provine dintr-o familie dezorganizată, iar alți doi au unul dintre părinți plecați în străinătate.

Sunt cu toții bine dezvoltați din punct de vedere fizic, practicând un stil de viață sănătos, fără probleme deosebite. În plan afectiv, sensibilitatea și emotivitatea se încadrează în limitele normalului pentru această vârstă, simțul independenței este din ce în ce mai pregnant, cu o stimă de sine ridicată, capabili să își stăpânească emoțiile și frustrările.

În clasă, elevii îndeplinesc sarcini comune care conduc la formarea unor relații de interdependență între ei, de simpatie, de apropiere, dar uneori, prin ierarhizarea în urma rezultatelor obținute, sau chiar din pricina ansamblului de sarcini ce trebuie realizate de membrii grupului social, se creează și relații de rivalitate sau chiar antipatie.

În ceea ce privește responsabilizarea elevilor, clasa este bine organizată, având un lider al clasei, stabilit prin vot liber, responsabili cu avizierul, cu igienizarea clasei, precum și alte responsabilități ce cresc gradul de implicare în viața școlară.

Din punctul de vedere al normelor, pe lângă cele explicite, prezentate în Regulamentul de Ordine Interioară al școlii, elevii clasei a IV-a au creat și o serie de norme implicite, ascunse, de existența cărora depinde echilibrul și sănătatea grupului, inovarea în planul relațional nefiind numai rezultatul presiunii forțelor  sociale, ci și a presiunilor elevilor din interior.

Organizarea cercetării

Tipul cercetării: practic-aplicativă
Locul de desfășurare a cercetării: Școala Gimnazială Glodeanu Sărat
Perioada de desfășurare a cercetării: anul școlar 2017-2018
Disciplina de învățământ vizată: Limba și literatura română
Metode utilizate: observarea pedagogică, conversația examinatoare, metoda testelor, metoda proiectului, metoda portofoliului.

Cercetarea s-a desfășurat pe parcursul anului școlar 2017-2018, la disciplina limba și literatura română. Am ales această disciplină deoarece am observat că elevii nu se mai arată la fel de interesați să pătrundă în tainele literaturii, nu mai au plăcerea de a călători cu mintea, activitățile de loisir diversificându-se, de aceea sarcina profesorilor, precum și a părinților este de a-i ajuta să găsească o soluție pentru timpul în care trăiesc și nu pentru altul, pe care nici nu și-l imaginează, sporind astfel și eficiența procesului de predare-învățare-evaluare. Cu cât sarcinile de lucru de la clasă sunt complexe și strategiile de evaluare pot fi variate.

Totuși, prin intermediul acestei cercetări, nu am urmărit modificarea realității școlare, ci mai de grabă, am dorit să recoltez fapte care să confirme sau să infirme necesitatea de a alege strategii optime de evaluare.

Cercetarea a cuprins două probe de evaluare în care s-au îmbinat metodele tradiționale de evaluare cu cele complementare, după cum urmează:

Proba nr.1:

Unitatea de învățare: Pagini alese
Competența specifică: Dezvoltarea capacității de a înțelege și transmite intenții, gânduri și semnificații mijlocite de limbajul scris.
Cerință: Confecționează o carte, pe care o poți personaliza după cum dorești, ținând cont de elementele componente ale unei cărți (coperte, pagini prevăzute cu text și desene adecvate, cuprins)
Obiective operaționale:
O1: Să precizeze elementele distinctive ale unei cărți: copertă, filă, pagină, cotor, text scris, imagini;
O2: Să realizeze un text reflexiv și imaginativ, ținând cont de regulile de ortografie și punctuație;
O3: Să asambleze filele cărții, utilizând metode și instrumente la alegere;
O4: Să prezinte conținutul cărții, precum și etapele de lucru, urmând modelul învățătoarei;
Metode de evaluare utilizate: Metoda proiectului, metoda conversației examinatoare
Descrierea activității:
Pentru început, am elaborat, împreună cu elevii harta proiectului care i-a ghidat pe tot parcursul realizării proiectului, apoi fiecare elev a hotărât despre ce va scrie în cartea sa.
Proiectul, realizat într-un interval de 2 săptămâni, a cuprins următoarele etape:
– Redactarea unor texte creative pe ciorne;
– Confecționarea cărții în dimensiunile dorite;
– Scrierea textelor pe paginile cărții, însoțirea textelor de imagini sugestive;
– Numerotarea paginilor, realizarea cuprinsului și a copertelor;
– Legarea cărții;
În data stabilită anterior, fiecare elev a prezentat colegilor cartea confecționată.

După expunerea proiectelor realizate, am adresat întrebări elevilor prin care am putut constata dacă „traseul” urmat de ei a coincis cu cel prestabilit, întrebări referitoare la elementele distinctive ale unei cărți, precum și asupra modului de realizare a materialelor și implicit, a produsului final, fără a neglija totuși părerea acestora.

În urma evaluării muncii depuse de elevi, am constatat că metoda proiectului a adus un plus informativ și formativ în activitatea instructiv-educativă, aceștia formându-și deprinderi de muncă intelectuală specifică activității (documentarea, experimentarea, elaborarea), le-a oferit o motivație mai puternică prin implicarea afectivă, le-a valorificat capacitățile de a fructifica valențe ale proiectului, în vederea inițierii altuia nou.

Proba nr.2:

Unitatea de învățare: Universul copilăriei
Competența specifică: Consolidarea cunoștințelor elevilor cu privire la opera marelui scriitor român, Mihai Eminescu
Cerință: Realizați un portofoliu cu titlul „Să-l cunoaștem pe Mihai Eminescu!”, în care să urmăriți aspecte precum:
– copilăria lui Mihai Eminescu
– prietenia dintre Mihai Eminescu și Ion Creangă
– activitatea publicistică (teme abordate, fragmente din poezii, compoziții plastice inspirate din operele eminesciene)
Obiective operaționale:
O1: Să colecteze date despre biografia și activitatea literară a marelui scriitor român, Mihai Eminescu, având ca suport cărți, reviste, articole în format letric/electronic;
O2: Să selecteze datele colectate, în funcție de elementele relevante pentru conținutul portofoliului: copilăria sa, prietenia cu Ion Creangă, activitatea publicistică;
O3: Să realizeze cel puțin 2 compoziții plastice prin care să ilustreze opere eminesciene;
Metode de evaluare utilizate: Metoda portofoliului, metoda conversației examinatoare

Descrierea activității:
Primul pas pentru întocmirea portofoliului a fost acela de a informa elevii ce trebuie să conțină un portofoliu și cum trebuie îmbogățit conținutul acestuia:
– pagină de titlu
– cuprins
– fișe de lucru, însoțite de imagini reprezentative
– compoziții plastice
– bibliografie

Pentru întocmirea portofoliului, elevii au avut la dispoziție 3 săptămâni, timp în care au fost îndrumați pentru a se informa, a colecta și a selecta informații despre viața și opera marelui scriitor român. De asemenea, portofoliul a constat și în realizarea unor compoziții plastice inspirate din operele eminesciene, realizate prin tehnici la alegere, elevii dovedind astfel nu doar calități cognitive, ci și calități artistice. Diseminarea portofoliilor s-a realizat prin prezentarea acestora, folosindu-se de materialele multimedia puse la dispoziție de unitatea de învățământ. Astfel, fiecare elev a realizat o prezentare în format Power Point a conținutului portofoliului, pentru a evita monotonia expunerilor.

În timpul prezentărilor Power Point, am urmărit dacă datele expuse au coincis cu cele existente în portofoliile în format letric, iar prin intermediul conversației examinatoare, am evaluat gradul de respectare a cerințelor portofoliului, a corectitudinii informațiilor prezentate, precum și a originalității lucrărilor prezentate.

Am ținut cont în evaluarea sarcinii de lucru, de asemenea, de progresul realizat de fiecare elev pe parcursul întocmirii portofoliului. În urma evaluării realizate, am constatat că am reușit să antrenez elevii într-o activitate riguroasă, dar frumoasă și utilă, care le-a oferit o paletă largă de posibilități pentru a se informa, a-și descoperi aptitudinile și a-își forma deprinderi de muncă intelectuală. Elevii au reușit să-și îmbogățească portofoliile cu foarte multe imagini reprezentative pentru fiecare aspect ce trebuia atins, cu compoziții plastice proprii, aflându-se într-o continuă competiție unii cu alții.

Concluziile cercetării

Prin complementaritatea metodelor de evaluare, putem reuși îmbogățirea practicii evaluative, putem evita rutina și monotonia, eficientizând astfel procesul de învățământ. În urma derulării probelor de evaluare, am constatat următoarele:

  • utilizarea unui set de instrumente de evaluare tradiționale, îmbinate cu metodele alternative asigură un climat social propice unei dezvoltări ulterioare;
  • prin utilizarea metodelor alternative, am putut evidenția și chiar evalua atitudini și trăsături de personalitate, care de altfel nu pot fi evaluate prin metode tradiționale;
  • pe parcursul timpului, elevii și-au format o atitudine pozitivă față de actul evaluativ, prin gradul de implicare demersurile didactice.

Utilizarea metodelor de evaluare tradiționale, îmbinate cu cele alternative a încurajat crearea unui climat de învățare plăcut, relaxant, elevii fiind evaluați în mediul lor obișnuit, prin sarcini clar stabilite anterior, care să reflecte performanțele obținute de fiecare în parte.

Consider că prin argumentele expuse mai sus, am confirmat ipoteza de lucru, conform căreia, dacă în cadrul lecțiilor de consolidare și evaluare sunt utilizate, alături de metodele tradiționale și metode alternative, acestea ar putea influența conduita de învățare, potențialul creativ, originalitatea, inițiativa elevilor și implicit creșterea calității și eficienței procesului didactic.

 

prof. Valentina Petre

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/valentina.petre

Articole asemănătoare