Optimizarea abordării didactice a textului literar la școlarul de vârstă mică

Limba și literatura română, în şcoală, poate fi considerată mai mult decât o disciplină de învăţământ. Scopul studierii limbii române este acela de a forma progresiv tineri cu o cultură comunicaţională şi literară de bază, capabili să înţeleagă lumea din jurul lor, să comunice şi să interacţioneze cu semenii, să-şi utilizeze în mod eficient şi creativ capacităţile proprii în viaţă, să poată continua în orice fază a existenţei lor procesul de învăţare, sensibili la frumosul din natură şi la cel creat de om.
Eficienţa abordării didactice se observă cel mai bine în gradul de participare a elevilor în procesul învăţării. Astfel, este necesară lărgirea gamei strategiilor interactive, prin care se poate realiza cu succes activizarea elevilor – condiţie sine qua non a obţinerii unor performanţe şcolare.

Folosind abordări didactice constructive și strategii interactive în sprijinul exersării actului comunicării, îmbrăcând astfel procesul instructiv-educativ într-o formă inovatoare, plăcerea funcţională ce acţionează asupra școlarului mic va creea o nouă formă de interes şi de participare, care va fi mult superioară atenţiei realizate prin constrângere. Sunt prezentate mai jos două modalități de optimizare a abordării textului literar la școlarul de vârstă mică:

a) Optimizarea predării, respectiv, receptării textului literar folosind Metoda Cubului în studierea textului “Colega cea nouă” (clasa a II-a):

S-au format 6 grupe de elevi corespunzătoare cubului numerotat de la 1 la 6 pentru cele şase feţe ale sale. A urmat prezentarea textului literar prin citirea acestuia de către învăţător şi o scurtă discuţie pe marginea lui. S-a continuat cu distribuirea posterelor de lucru către grupele de elevi. Fiecare grupă a primit un poster diferit de al celorlalte grupe, sarcinile înscrise corespunzând operaţiilor gândirii:

  • descrie;
  • compară;
  • asociază;
  • aplică;
  • analizează;
  • argumentează.

Cele şase postere au avut scrise următoarele cerinţe:

1.   DESCRIE   COLEGUL DE BANCĂ
2.  COMPARĂ   COLEGUL TĂU DE BANCĂ CU  COLEGUL DIN FAŢA TA

3.  ASOCIAZĂ  CUVINTELE CU ÎNŢELES ASEMĂNĂTOR. ALCĂTUIEŞTE
PROPOZIŢII CU 3 DINTRE ELE:
ruginii                stoluri
a veni                  toi
câmpuri              roşcate
însoţită               câmpii
prieten                întovărăşită
în desfăşurare     amic
cârduri                a sosi

4. APLICĂ
ALCĂTUIEŞTE 3 PROPOZIŢII ÎN CARE CUVÂNTUL “NOUĂ” SĂ AIBĂ ÎNŢELESURI DIFERITE.

5. ANALIZEAZĂ

GĂSIŢI ÎNŢELESURILE CUVÂNTULUI “VII” DIN EXEMPLELE DE MAI JOS:
– Tu vii cu mine? ( a veni )

În vii, munca e în toi. (viță-de-vie )

Puii găinii sunt vii. (în viață )

6. ARGUMENTEAZĂ CE CALITĂŢI AR TREBUI SĂ AIBĂ UN COLEG BUN?
S-au precizat timpul de lucru şi cerinţele:
– se consultă toţi membrii echipei;
– sunt înscrise pe poster doar ideile comune;
–  răspunsul trebuie să aibă trei propoziţii.

La expirarea timpului de lucru, s-au afişat cele şase postere. Raportorii grupelor au prezentat sarcinile primite şi rezultatele lucrului în ordinea dată a întrebărilor.

În continuare, este prezentat unul din posterele lucrate de elevi:

Observaţiile făcute la sfârşitul lecţiei au fost următoarele:
– sunt activate mai multe operaţii ale gândirii;
– elevii lucrează în comun la rezolvarea aceleiaşi probleme;
– se dezvoltă capacitatea de comunicare.

b) Abordarea textului literar folosind Metoda Pălăriilor Gânditoare, care s-a aplicat în cazul lecturii Copiii din crâng, de  K.Usinski:

În prima oră s-a realizat citirea repetată a textului, explicarea cuvintelor noi, introducerea lor în enunțuri, identificarea procedeelor de expresivitate artistică. În a doua oră, analiza  în vederea receptării textului s-a realizat printr-o tehnică interactivă, de stimulare a creativităţii participanţilor, care se bazează pe interpretarea de roluri în funcţie de pălăria aleasă- 6 pălării gânditoare, fiecare având câte o culoare: alb, roşu, galben, verde, albastru şi negru.

Colectivul de elevi a fost împărţit în 6 grupe. S-au împărțit cele 6 pălării gânditoare elevilor şi li s-a explicat ce rol are fiecare.
Pălăria albă → informează, povestește;
Pălăria roşie → spune ce simte despre;
Pălăria galbenă → arată părțile bune;
Pălăria neagră → identifică greşelile;
Pălăria verde → generează ideile noi – efortul;
Pălăria albastră → clarifică ;

1. Pălăria albă → informează, povestește:
Cei ce au purtat pălăria albă au relatat exact datele:
“ Doi copii, un frate și o soră au pornit într-o zi spre școală. Drumul lor trecea pe lângă un crâng. Cum era foarte cald, băiatul îi propuse fetei să intre în pădure. Acolo, ei au vrut să se joace cu un gândăcel auriu, cu o albină galbenă, cu o furnică, cu o veveriță,un porumbel,un iepuraș, cu florile de fragă, dar toți aveau treabă și nu puteau sș se joace cu ei.
Chiar și pârâul le-a spus că e foarte ocupat cu treburi importante. O pitulice mică, ocupată cu hrana puișorilor ei, îi certă pe copii, sfătuindu-i să meargă la școală, să învețe și să nu uite că odihna și joaca nu sunt plăcute decât atunci când tot ce ai de făcut e terminat.Pe copii i-a cuprins rușinea. S-au dus la școală și, chiar dacă au ajuns târziu, au fost sârguincioși la învățătură.”

2.Pălăria roşie → spune ce simte despre…
Purtând pălării roşii, elevii au  putut expune emoţiile şi sentimentele .
“Noi  suntem indignaţi de comportamentul celor doi frați şi credem că ar trebui să le  fie ruşine . Nouă nu ne-a plăcut  cum au procedat ei. “

3. Pălăria galbenă →  arată părțile bune:
Elevii s-au  concentrat asupra aprecierilor pozitive.
“Gândăcelul auriu își aduna mâncare pentru prânz.Albina galbenă aduna miere.Furnica își construia locuința. Veverița strângea alune entru iarnă. Porumbelul clădea un cuib pentru puișorii lui.Iepurașul își spăla botișorul.Florile de fragă adunau reze de soare în fructele gustoase. Pârâul învârtea roțile morilor, purta bărcile și stingea focul.Pitulicea mică își hrănea puiiși îi adormea
Deși nu au procedat corect intrând în grâng, copiii s-au dus până la urmă la școală și au fost sârguincioși la învățătură.”

4. Pălăria neagră → identifică greşelile:
Purtătorii pălăriei negre au punctat ce a fost incorect, pericolele, greșelile demersurilor propuse.
“Copiii au greşit când s-au hotărât să meargă în crâng, în loc să se ducă la școală. Ei au greșit și atunci când i-au împiedicat și pe alții să lucreze, chemându-i la joacă.”

5. Pălăria verde → generează ideile noi – efortul:
Elevii care au purtat pălării verzi au căutat alternative, noi variante, noi posibilităţi.
“Copiii au ajutat toate viețuitoarele pe care le-au întâlnit la treburile lor și așa au învățat lucruri noi despre natură. A fost o altfel de școală. S-au dus la școală, au povestit tot ce au învățat și au propus colegilor și doamnei învățătoare vizitarea prietenilor din crâng cu întreaga clasă .”

6. Pălăria albastră → clarifică:
Elevii din această grupă au formulat ideile principale şi concluziile la sfârşit.
Idei pricipale:

a) Pe drumul spre școală, fratele îi propune surorii să intre în crâng.
b) Copiii se întâlnesc cu multe viețuitoare, care nu vor să se joace cu ei pentru că au treabă.
c) O pitulice îi sfătuiește să se întoarcă la școală și să-și asculte părinții.
Mesajul lecturii:
Odihna și joaca sunt mult mai plăcute atunci când termini tot ce ai de făcut.

Discuțiile desfășurate de către elevi în grupurile de mai sus au dezvoltat o explorare creativă, bazată pe cooperare.Îndrumați frecvent, elevii au avut posibilitatea să-și argumenteze propria părere. Tehnic, aceasta încurajează la elevi gândirea constructivă, stimulându-le creativitatea, dezvoltându-le abilitățile de comunicare și capacitățile de a lua decizii.
Sub influenţa acestor abordări didactice ale textelor literare, ce se pot desfăşura cu succes în lecţiile de limbă şi literatură română, exersând forme variate, astfel, actul comunicării, elevii se dezvoltă armonios, atât din punct de vedere intelectual cât şi moral, estetic, afectiv, fiind vizată în special educarea lor în sensul civilizaţiei comunicării şi al esteticii comunicării.

Bibliografie :
1. Casangiu, Larisa Ileana, Repere în organizarea procesului didactic la disciplina Limba şi literatura română, în învăţământul primar, ediția a II-a, Ed. Nautica, Constanţa, 2009
2. Dragu, Anca, Psihologia şi pedagogia şcolară, Ed. Ovidius University Press, Constanţa, 2004
3. Iordăchescu, Carmen, Să dezlegăm tainele textelor literare –clasa a IV-a, Ed. CARMINIS, Piteşti, 2002
4. Logel, Dumitru, Popescu, Elena, Stroescu-Logel,Elena, Sinteze de metodică a predării limbii şi literaturii române în învăţământul primar, Editura CARMINIS, Piteşti, 2006

 

prof. Turchean Otei

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/turchean.otei

Articole asemănătoare