O perspectivă sociologică asupra literaturii

Comunicarea prin cărţi nu se rezumă doar la beletristică, ci la orice fel de lectură. Dacă astăzi literatura ne este transmisă în cea mai mare parte prin intermediul cărţilor, nu e puţin probabil ca, în ţările sau în culturile în care nu există o moştenire masivă a civilizaţiei scrise, să predomine la un moment dat alte forme de comunicare, respectiv un alt mod de raportare la lectură.

Majoritatea acţiunilor umane nu au ca obiect un individ izolat. Subiectul acţiunilor este un grup, un NOI, chiar dacă structura actuală a societăţii tinde să transforme acest NOI într-o sumă de mai multe individualităţi distincte, dominate de egoism, lipsa comunicării etc. Între semeni, în afara relaţiei de la subiect la obiect, de la EU la TU, mai există şi relaţia de COMUNITATE – NOI. Este expresia unei acțiuni comune asupra unui obiect fizic sau social.

Fenomenul artistic este un fenomen social, este o creaţie umană, are un conţinut uman şi este destinat oamenilor.

Literatura se separă puţin de celelalte domenii de manifestare ale artei. Cauza acestei diferenţe provine din faptul că alte arte produc lucruri, obiecte direct sesizabile de simţuri şi interpretate de simţuri – deci o percepţie în două trepte în timp ce literatura este în primul rând o scriitură. Este o înlănţuire de litere, sintagme, fraze, etc. fiecare dintre acestea fiind deopotrivă lucru şi semnificaţie. În acest caz, obiectul are acces la conştiinţa noastră simultan cu momentul perceperii.

Admiţând influenţa vieţii sociale asupra creaţiei literare, apare întrebarea, care ar fi raporturile dintre creaţia literară şi viaţa socială? Literatura şi filosofîa se găsesc pe planuri diferite, ele fiind expresii ale unei viziuni asupra lumii, iar aceste viziuni nu sunt fapte individuale ci colective.

O viziune asupra lumii este un punct de vedere coerent şi unitar asupra realităţii. Chiar dacă gândirea indivizilor nu este coerentă şi unitară din cauza diferitelor influenţe, viziunea asupra lumii nu este o entitate metafizică şi abstractă ci un sistem de gândire care, în anumite condiţii, se impune unui grup de oameni aflaţi într-o situaţie economică şi socială analogă, cu alte cuvinte se impune anumitor clase sociale.

În analiza sociologică, esenţială este această viziune asupra lumii care corespunde anumitor clase sociale, iar biografia, deşi importantă, rămâne doar un factor secundar şi parţial. Creatorul nu simte neapărat influenţa mediului în care a copilărit, sau cel în care şi-a petrecut tinereţea ori cea mai mare parte din viaţă, ci poate simţi influenţa mediului imediat.

Bibliografie:
Jean-Marie Guyau, Arta din punct de vedere sociologic, Bucureşti, Editura Meridiane, 1991
Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. III – VI, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1994

 

prof. Arnold Maier

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/arnold.maier

Articole asemănătoare