Scrierea creativă – de la experiență la competență

Pregătirea elevilor pentru examenul de Evaluare națională presupune, printre altele, redactarea unei compuneri în care să se nareze o întâmplare reală sau imaginară petrecută într-un anumit context, în limita a 150-300 de cuvinte. Oricare profesor de Limba și literatura română s-a lovit de acel punct slab al elevilor reprezentat de lipsa creativității, de greutatea cu care construiesc nu numai introducerea, ci întreg firul narativ și incapacitatea de a depăși clișeul „Într-o zi frumoasă de….”// „În vacanța de….”, ori de a nara fiecare moment al întâmplării. Deseori citim relatări parcă sacadate, deloc „coafate”, deși cerința B a subiectului al II-lea le permite corelarea întâmplării cu realitatea.

Constatând slaba dezvoltare a competențelor cerute de un astfel de item de evaluare, am considerat de bun augur să lucrez cu elevii astfel încât să remarce strânsa legătură dintre viața pe care o duc și implicațiile cerinței de la evaluare. De altfel, mereu am considerat că între școală și viața de după orele de curs există o barieră greu de trecut, care, din nefericire, îngreunează tot mai mult implicarea educabililor, mediul școlar devenind pentru ei încadrabil într-un SF obligatoriu.

În acest sens, am pornit de la o serie de activități pe care le-am desfășurat în parteneriat cu colega mea consilier școlar, profesor Anca Toader la clasa a VII-a, la care sunt și dirigintă. Aceste activități au fost construite în cadrul unui proiect desfășurat de organizația „Salvați copiii”; este vorba despre proiectul educațional „Dă BLOCK agresivității! Şi «glumele» dor. Stop cyberbullying!”, o inițiativă națională lansată în cadrul programului european „Ora de Net” care s-a derulat în perioada 9 octombrie – 9 decembrie 2018 și s-a adresat cadrelor didactice din învățământul preuniversitar. În cadrul activităților elevii și-au reamintit informațiile despre situația de bullying și s-au aflat cu ceea ce presupune cyberbullyingul. Am observat faptul că, din păcate, s-au regăsit în numeroase ipostaze (fie ele de victime, agresori sau martori la situații de bullying și cyberbullying), dar și că nu au urmărit și nici nu ar intenționa să își îndrepte comportamentul. Ca atare, la îndrumarea colegei mele, am ales să corelez tematica acelor ore de Consiliere și orientare cu cea a orelor de literatură, concentrându-mă asupra competenței generale 3 – „Redactarea textului scris de diverse tipuri” -, mai precis a competenței specifice 3.1. „Redactarea unui text complex, având în vedere respectarea etapelor procesului de scriere și selectarea unor structuri adecvate intenției de comunicare”, urmărind exemplul de activitate de învățare „redactarea unei pagini de jurnal de călătorie/de lectură”.

Pentru început, le-am propus elevilor să vizionăm scurtmetrajul „Lou” (https://vimeo.com/258759925), realizat în 2017 de Pixar (după un scenariu scris și regizat de Dave Mullens) și nominalizat la ediția din 2018 a premiilor Oscar. Este vorba despre o poveste a unei cutii de lucruri pierdute într-o curte de joacă a grădiniței. Cutia nu este una simplă, ci cu un monstru înăuntru, pe nume Lou; el preia jucăriile pe care le uită copiii în pauză, iar a doua zi le pune pe locul de joacă pentru a fi găsite de proprietari. Când, într-o zi, un băiețel pe nume J.J. începe să fie bully, bătând și luând jucăriile celorlalți copii, Lou iese din cutie, îi fură băiețelului ghiozdanul și începe o urmărire amuzantă, dar cu final fericit. Scurtmetrajul oferă atât lecții de viață despre agresiune, cât și o poveste inventivă, emoționantă și captivantă ce durează 6 minute.

Apoi, am deschis o discuție cu elevii despre situația de bullying întâlnită, bazându-mă pe reactualizarea informațiilor asimilate de-a lungul celorlalte activități. Am remarcat faptul că de abia acum unii dintre ei și-au dat seama că o situație des întâlnită de către ei și catalogată drept „glumă proastă” reprezintă, de fapt, o experiență negativă, condamnabilă, cu repercusiuni prea puțin plăcute. Am urmărit, pe de o parte, să continui inițiativa de a combate bullyingul, dar și să corelez viața personală cu cea școlară.

Următorul pas a constat în notarea pe o coloană a fiecărui moment al întâmplărilor, constituind, practic, firul narativ. Prin aceasta am urmărit să îi determin să fie atenți la detalii, să aibă răbdare în a identifica toate evenimentele. Apoi am verificat aspectele notate și am completat „lista” momentelor. Ulterior, le-am reamintit și am scris pe tablă și în caiete principalele trăsături ale unei compuneri narative. În următoarele minute, le-am cerut să relateze oral întâmplarea petrecută în curtea grădiniței; un elev a prezentat rezolvarea cerinței, în timp ce colegii săi au verificat dacă acesta a respectat trăsăturile specifice unei relatări, după care am evidențiat punctele forte și limitele relatării. Tema a presupus redactarea unei compuneri de 150-300 de cuvinte în care să relateze o întâmplare petrecută în curtea școlii sub forma unei pagini de jurnal, parte a unui blog.

În ansamblu, activitatea didactică a fost una de succes; scurtmetrajul i-a amuzat și binedispus pe elevi, iar aceștia s-au arătat a fi încântați de ideea scrierii unei pagini de blog. Cât despre temă, în general a fost bine scrisă, unele relatări concentrându-se chiar pe situații de bullying, ceea ce a dovedit că ora de română și-a pus amprenta asupra lor.

Articole asemănătoare