Modelajul în grădiniță

Modelajul reprezintă una dintre căile principale de transmitere a cunoștințelor și de dezvoltare a musculaturii fine. Activitățile de modelaj pot fi împărțite în două categorii: activități cu temă dată de către educatoare și activități cu temă aleasă de copii. Activitatea cu tema stabilită de educatoare este obligatorie, în timp ce a doua categorie de activitate oferă copiilor posibilitatea să aleagă subiectul din lista înaintată de educatoare sau își aleg/ își compun subiectul singuri de unde vor.

Clasificarea activităților de modelaj:
A. activități cu temă dată de educatoare:
a. tema este executată cu model dat confecționat de educatoare sau ales (model natural – plante/ obiecte)
b. tema este executată fără model (tema este redată din memorie sau imaginație)
B. activități cu temă aleasă de către copii (modelaj cu lut/ plastilină/ argilă)

Activitățile de modelaj sunt de trei tipuri: predare (se însușesc cunoștințe și se formează deprinderi noi), fixare (se consolidează cunoștințele și deprinderile însușite anterior) și verificare a cunoștințelor (se realizează un inventar al cunoștințelor și deprinderilor  însușite).

Însușirea cunoștințelor și formarea de deprinderi noi (predarea), în cadrul modelajului, de obicei, se realizează în prima parte a anului școlar, la intrarea copilului în colectivitate, respectiv la 3 ani sau la orice vârstă, când acesta învață să frământe, să înmoaie, să rupă plastilina, întrucât în toate celelalte activități se utilizează aceste deprinderi. Pentru copiii care au mai frecventat grădinița, aceste deprinderi, dacă au mai fost predate și în anii precedenți, capătă caracterul de activități de fixare, consolidare.

Exemplu: Tema „Mingea” dacă este realizată la grupa mijlocie, este considerată activitate de predare doar pentru copiii care sunt noi în grupă, vin din mediul familial și iau contact pentru prima dată cu aceste deprinderi, pentru ceilalți reprezintă o activitate de fixare/ consolidare.

În traseul școlar al copilului, cadrul didactic va avea grijă în permanență să realizeze activități de verificare cu temă obligatorie sau aleasă de preșcolari, în cadrul cărora să observe care dintre copii întâmpină dificultăți în realizarea temei din cauza motricității fine slab dezvoltată/a obstacolelor întâlnite în formarea deprinderilor și bineînțeles să insiste ulterior spre remedierea lor.

Metodele folosite cu precădere în modelaj sunt explicația, conversația, demonstrația, exercițiul. Activitățile obligatorii de modelaj pot avea următoarea structură:
a. Organizarea activității;
b. Captarea atenției
c. Anunțarea temei;
d. Reactualizarea cunoștințelor;
e. Desfășurarea activității:
– prezentarea modelului și analizarea acestuia (dacă există-pot fi activități în care nu există un model oferit de educatoare);
– explicarea și demonstrarea modului de lucru;
– încălzirea mușchilor mici ai mâinii;
– executarea temei de către copii;
d. asigurarea feedback-ului;
e. evaluare;
f. încheierea activității

Alături de aceste etape, se impune și etapa intuirea materialului care poate fi introdusă la începutul activității, înainte de anunțarea temei sau ori de câte ori sunt introduse în activitate materiale noi. Copiii pot fi solicitați să intuiască materialele folosite, utilitatea/ locul pe planșetă și mărimea acestora (ex.: bucățile de plastilină date copiilor vor fi proporționate în funcție de rolul lor în executarea temei-pentru coroana copacului le va oferi o biluță mai mare de plastilină, iar pentru floarea din copac o biluță mai mică).

O activitate de modelaj poate fi realizată și prin organizarea copiilor în microgrupuri (lucrări colective). Spre exemplu, copiii primesc un singur fel de elemente de modelat, care împreună redau o temă – „crenguța înmugurită” contribuie la redarea temei „buchetul” – sau mai multe elemente diferite – „Rața și bobocii pe lac”.

Într-o activitate de modelaj cu o temă aleasă de copii, cele mai importante etape sunt:

  • organizarea activității;
  • desfășurarea activității: anunțarea temei, executarea temei de către copii.
  • aprecierea lucrărilor.

Deprinderile necesare activităților de modelaj se formează treptat, iar în acest sens prezentăm mai jos planificări orientative pentru cele trei nivele: mică, mijlocie, mare.

Planificare orientativă – grupa mică 

1) Modelarea prin mișcări translatorii față de planșetă
Ex: Bastonașe
2) Modelarea prin mișcarea translatorie a palmelor așezate față în față
3) Modelarea prin mișcarea circulară a palmelor față de planșetă
4) Modelarea prin mișcarea circulară a palmelor față în față
Ex: Mingea
5) Modelarea prin apăsare- aplatizare, cu ajutorul palmei pe planșetă
6) Modelarea prin apăsare- aplatizare, cu ajutorul palmelor așezate față în față
Ex: Plăcinta, Turtița

Planificare orientativă – grupa mijlocie 

1) Modelarea prin mișcarea translatorie a degetelor față de planșetă
Ex: Morcovul
2) Modelarea prin mișcarea circulară a degetelor față de planșetă
Ex: Omul de zăpadă
3) Modelarea prin mișcarea translatorie a degetelor așezate față în față
4) Modelarea prin mișcarea circulară a degetelor așezate față în față
5) Modelarea prin apăsarea cu degetele pe planșetă
Ex: Panglică
6) Modelarea prin adâncire cu degetul mare- Ex: Paharul

Planificare orientativă – grupa mare 

1) Modelarea cu vârful degetelor, prin mișcarea translatorie și cea circulară a degetelor mare și arătător de la aceeași mână (dreapta sau stânga), așezate față în față
Ex : Tortița ceșcuței, Tortița tăviței, Bobițe pentru pui
2) Modelarea prin aplatizare între primele două degete ale unei mâini
3) Modelarea unei rățuște (prin ciupire cu vârful degetelor)
4) Lipirea părților unui întreg, netezind bine lipiturile cu vârful degetelor
5) Deprinderea de a lucra îngrijit cu mai multe culori de plastilină, fără a le amesteca
6) Deprinderea de a folosi instrumente/ accesorii de lucru.

Bibliografie
1. A.V. Lovinescu, V. Gurău, A. Datcu, Metodica predării desenului și modelajului în grădinița de copii, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1974.
2. MEN, Programa activității instructiv-educative în grădinița de copii și în cadrul organizației „Șoimii Patriei”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1979.

 

prof. Nicoleta Stan

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/nicoleta.stan2

Articole asemănătoare