Metoda pălăriilor gânditoare

În activitatea mea didactică am auzit, nu de puține ori, despre această metodă și, uneori, am aplicat-o și eu, dar am înțeles-o cu adevărat abia după lectura cărții lui Edward de Bono, Șase pălării gânditoare, Metodă de gândire rapidă. Este o carte pe care o recomand tuturor, nu doar pentru că explică foarte clar această metodă, ci și pentru că ne atrage atenția cât este de important să-i provocăm pe elevi să gândească.

„Gândirea – spune acesta în lucrarea menționată – reprezintă resursa supremă a omenirii. Și totuși, nu putem fi niciodată mulțumiți de cea mai importantă aptitudine a noastră. Oricât de buni am deveni, trebuie să ne dorim neîncetat să fim și mai buni. De obicei, singurii oameni foarte mulțumiți de capacitatea lor de gândire sunt acei gânditori slabi care cred că scopul gândirii este să dovedești că ai dreptate – spre propria-ți satisfacție. Dacă avem o viziune limitată asupra potențelor gândirii, e posibil să ne umflăm în pene că am ajuns la excelență dar numai atât. […] Cele șase pălării cu gânduri ne permit să ne dirijăm gândirea, așa cum un dirijor își conduce orchestra. Putem apela la genul de gândire de care avem nevoie.”

În lucrarea sa, Edward de Bono ne explică că fiecare dintre cele șase pălării ale gândirii are o anumită culoare, care-i va da și numele: albă, roșie, neagră, galbenă, verde și albastră. Culoarea pălăriilor nu este întâmplătoare, ci fiecare are legătură cu rolul pălăriei pe care-o numește.

  • Pălăria albă: fiindcă albul este o culoare neutră, dar și obiectivă, pălăria albă va fi legată de fapte obiective și de cifre.
  • Pălăria roșie: fiindcă roșul sugerează patimă, emoții, chiar furie, pălăria roșie va avea rolul de a furniza un punct de vedere emoțional. „Această pălărie dă legitimitate emoțiilor și sentimentelor ca parte integrantă a gândirii.”
  • Pălăria neagră: fiindcă negrul este sobru și serios, pălăria neagră ar putea semnifica prudența. Această pălărie ne face grijulii; atunci când o purtăm încercăm să evităm pericolele și dificultățile. Ea evidențiază punctele slabe ale unei idei.
  • Pălăria galbenă: fiindcă galbenul sugerează lumină, însoritul, pozitivul, pălăria galbenă va fi optimistă, conținând speranța și gândirea pozitivă.
  • Pălăria verde: fiindcă verdele înseamnă iarbă, vegetație, creștere fertilă, chiar abundență, pălăria verde va fi legată de creativitate și idei noi.
  • Pălăria albastră: fiindcă albastrul reprezintă culoarea cerului, care se află deasupra tuturor lucrurilor, dar în același timp presupune și o oarecare răceală, pălăria albastră va viza controlul, organizarea procesului de gândire și folosirea celorlalte pălării: „Gânditorul cu pălărie albastră este asemenea dirijorului unei orchestre. El solicită folosirea celorlalte pălării.”

Conform celor șase pălării gânditoare, ar trebui împărțite sarcini de lucru elevilor, care vor fi împărțiți în șase grupe. Această metodă poate fi folosită pentru abordarea unor diverse tipuri de texte: lirice, epice, dramatice, literare sau nonliterare din cele mai mici clase, până la liceu. Profesorul poate confecționa pălării pentru fiecare culoare, astfel încât fiecare grupă să aibă propria pălărie, pe care raportorul să o și poarte pe cap atunci când prezintă concluziile echipei. Pentru elevii mai mari, sau dacă resursele nu ne permit confecționarea unor pălării adevărate, putem să decupăm conturul unor pălării pe carton colorat și fiecare grupă să o primească pe cea corespunzătoare (împărțirea pălăriilor se poate face prin tragere la sorți, aruncarea zarului etc.). De asemenea, putem folosi și în orele online această metodă, dacă vom alege să folosim breakout rooms (Zoom sau Meet).

Ceea ce este foarte important pentru ca metoda „pălăriilor gânditoare”, așa cum o prezintă Edward de Bono, să fie eficientă, este ca pălăriile să fie schimbate, în timpul activității, astfel încât fiecare elev să aibă posibilitatea de „a purta toate pălăriile pe cap”.

Fiindcă ar fi o metodă cronofagă, se poate recurge la prezentarea rezultatelor fiecărei grupe de către raportor, moment în care fiecare elev este asociat pălăriei respective, cerându-li-se tuturor elevilor să se poziționeze în noul context format, și, cei care doresc, să-și exprime propria părere.

Eu folosesc această metodă în orele de limba și literatura română, dar se potrivește, cu siguranță, și în cadrul altor discipline. Doar atât, să fim atenți, când formulăm sarcinile de lucru, la semnificațiile celor șase culori și să nu uităm să-i provocăm pe elevi „să-și schimbe pălăriile între ei”, să le dirijăm gândirea, fiindcă e o resursă neprețuită.

Bibliografie

Edward de Bono, Șase pălării gânditoare, Metodă de gândire rapidă, Ediția a III-a, editura Curtea Veche, București, 2008

 

prof. Vasilica-Nelia Nicula

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/vasilica.nicula

Articole asemănătoare