Educaţia outdoor este un concept relativ nou în sistemul educaţional românesc, care captează interesul tuturor agenţilor educaționali. Pentru ce perioadă de timp se consider „nou ” un anumit concept? Cred că răspunsul este dat de perioada în care termenul rămâne la nivel de concept și nu devine o practică des întâlnită, răspândită, uzuală.
Conceptul de educație outdoor îndreaptă atenția înspre o educație bazată pe experiență și activități practice care se desfășoară în afara sălilor de clasă și care vizează înțelegerea sinelui, a celor din jur și a lumii înconjurătoare (dexonline.ro). Simon Priest susține că aceasta este clădită pe șase puncte cheie:
- este o metodă de învățare;
- este experiențială;
- are loc în aer liber;
- necesită utilizarea tuturor simțurilor și implică domeniile vieții psihice: cognitiv, afectiv, psiho-motor;
- se bazează pe curriculum interdisciplinar;
- este o chestiune de relații care implică oameni și resurse naturale (Wattchow, Brown, 2011).
Ca profesori de matematică, știm că lumea reală are componente matematice, este structurată pe modele matematice, însă devine destul de dificil de explicat elevilor de nivel gimnazial aceste subtilități ale matematicii, prin urmare trebuie să găsim întotdeauna un corespondent în lumea reală pentru noțiunile matematice. Pare că timpul, programa, evaluările naționale nu permit alocarea unui timp suficient pentru integrarea unor astfel de activități outdoor, însă proiectate corespunzător, inserate treptat, aceste activități ar ajuta enorm elevii în înțelegerea anumitor concepte.
Planificarea activităților presupune ca profesorul să prevadă etapele activităților care vor dezvolta procesul învățării. Deci activitățile aferente educației outdoor sunt gândite și organizate conform anumitor reguli și urmărind anumite obiective.
Ca influență a practicii didactice consider că, deși sunt destul de rare activitățile outdoor pe care le desfășurăm în mod organizat la matematică, se poate începe prin dezvoltarea obiceiului ca, indiferent de motivul pentru care se desfășoară o activitate în spațiu liber (ex: activitățile din cadrul săptămânii verzi și a școlii altfel). propunerile pe care le facem, pe care le promovăm să aibă printre obiective și componente ale matematicii. Astfel în cadrul săptămânii verzi se poate desfășura activitatea „Vârsta pădurii”.
Totodată, în cadrul diferitelor activități desfășurate afară putem propune elevilor o provocare, o problemă de matematică : numărăm scările pe care le urcăm, verificăm cine a numărat corect, căutăm figuri geometrice, corpuri geometrice în orizontul apropiat etc., fără a fi proiectate ca activități outdoor aceste provocări. Ar fi un început spre implementarea activităților outdoor la matematică.
Însă cum am putea să desfășurăm o activitate outdoor gândită, planificată la matematică? Există o paletă largă de teme care apar în programa de matematică și care ar putea avea o componentă de activitate outdoor (pentru unele ar trebui o proiectare serioasă, altele s-ar putea desfășura ad-hoc, în 10-15 min din oră în curtea școlii).
De exemplu, activitatea „Vârsta pădurii” propusă în cadrul Săptămânii verzi s-ar putea organiza ca activitate outdoor la matematică, clasa a VIII-a în cadrul unității de învățare Interpretarea datelor. Elemente de statistică. Astfel am avea în vedere dezvoltarea competențelor specifice 1.3, 2.3, 3.3, 4.3, 5.3, 6.3 din programa de matematică. Adică:
- Identificarea unor dependenţe funcţionale în diferite situaţii date
- Descrierea unor dependenţe funcţionale într-o situaţie dată, folosind diagrame, tabele sau formule
- Reprezentarea în diverse moduri a unor funcții cu scopul caracterizării acestora
- Utilizarea unui limbaj specific pentru formularea unor opinii referitoare la diferite dependențe funcţionale (indicatorilor tendinţei centrale a unui set de date)
- Analizarea unor funcţii în context intra și interdisciplinar
- Modelarea cu ajutorul funcţiilor a unor fenomene din viața reală.
Etape de desfășurare:
• Înainte de a părăsi sala de clasă sau înainte de a intra în pădure se explică elevilor scopul ieșirii, modul de desfășurare a activității (ce informații căutăm) precum și riscurile la care trebuie să fie atenți.
• Se împart elevii în 2-3 grupe, iar grupele vor fi repartizate pe zone (se iau repere naturale).
• Fiecare grupă are ca sarcină înregistrarea datelor despre 50 de copaci din 2 specii diferite.
• Mod de lucru: după identificarea speciei copacului se măsoară circumferința acestuia. Circumferința trunchiului arborilor este adesea utilizată ca indicator relativ al vârstei acestora, acolo unde nu există altfel de date. Circumferința se măsoară la nivelul pieptului unui adult de talie medie, adică la circa 1,30 m de la sol, perpendicular pe trunchi, cu mențiunea că în anumite cazuri pot exista situații particulare în care circumferința trebuie măsurată la un alt nivel. În general, vârsta unui copac este dată de circumferință (se ține cont de specie).
• Informații despre arbore care vor fi înregistrate: specia arborelui și circumferința în centimetri
• La final elevii au ca temă de casă organizarea datelor colectate într-un tabel (în cazul în care acest lucru nu s-a făcut pe parcursul activității).
• Activitatea/ lecția continuă a doua zi în sala de clasă, unde alături de profesorul de matematică se vor organiza datele astfel încât să se poată stabili indicatorii tendinţei centrale a unui set de date. Acestea vor fi prezentate sub forma unei prezentări ppt, a unui video sau cu ajutorul oricărui alt instrument web.
Rezultate obținute:
În urma acestei activități outdoor, se va observa o implementare a curriculumului național în manieră transdisciplinară (se poate colabora cu profesorul de biologie). Noțiunile de dominantă, medie, mediană, modul (noțiuni care apar în programa de matematică, deci competențele asociate fac parte din Curriculumul Național) vor fi mai ușor de înțeles de elevi dacă aceștia au fost implicați activ în colectarea datelor care formează acest set, deci manipularea datelor va fi mai accesibilă elevilor. Totodată nu sunt de neglijat beneficiile emoționale, sociale ale activității. Produse finale ale activității vor fi: prezentări ppt, video cu datele statistice prelucrate.
Consider că astfel de strategii didactice ar determina elevii să își îmbunătățească rezultatele la matematică și nu ar mai privi cu reticență această disciplină.
Bibliografie
1. www.academia.edu/4959424/MANUAL_DE_EDUCA%C5%A2IE_OUTDOOR_OUTDOOR_EDUCATION_MANUAL_ECO_EDU_BEYOND_RHETORIC_PROJECT_S%C3%B6z%C3%BCn_%C3%96tesinde_%C3%87evre_ve_E%C4%9Fitim_Projesi_
2. fundatiasnagov.ro/educatia-outdoor-interactiva-non-firmala/
3. www.isj.sv.edu.ro/images/Docs/RED/2020/invatamante_prescolar/activtati_outdor/Valorificarea_educatiei_outdoor_premisa_a_dezv_personalitatii_presc_conf_univ_dr_habil_Hora%C8%9Biu_Catalano.pdf