Conținutul activităților matematice

Matematica reprezintă una dintre cele mai importante discipline pe care omul trebuie sa le parcurgă în activitatea școlară, deoarece este necesară în aproape orice domeniu de activitate existent pe piața muncii. Odată cu integrarea copilului în programul grădiniței, acesta prin intermediul activităților organizate și desfășurate își dezvoltă un mod propriu de gândire adecvat vârstei.

Activitățile matematice din grădiniță pregătesc copilul pentru integrarea pe plan social și economic și pentru a-i crește nivelul performanțelor școlare. Proiectarea activităților se bazează pe selectarea cu atenție de către cadrul didactic a unor metode, mijloace de realizare, materiale adecvate, iar desfășurarea acestora se realizează prin exemple și aplicații.

Totodată, cadrul didactic va ține cont de selectarea conținutului pe care îl va aborda în activitate. Pe tot parcursul școlar, conținutul va fi abordat treptat, într-o ordine logică pentru a asigura formarea comportamentelor preșcolarilor care asigură dezvoltarea competențelor de mai târziu, în ciclurile următoare de învățământ.

Pentru o abordare corectă a conținutului activității matematice, prezentăm mai jos o planificare orientativă:

PLANIFICARE ORIENTATIVĂ – GRUPA MIJLOCIE
1. Denumirea grupelor după însușirea comună a obiectelor și indicarea poziției spațiale a acestora.
2. Formarea de grupe după criterii (formă, mărime, culoare).
3. Compararea grupelor de obiecte  pentru aprecierea globală a cantității(mai multe/ mai puține)
4. Formarea unor grupe de obiecte în structuri spațiale diferite după criteriul dat (formă, mărime, culoare).
5. Compararea grupelor de obiecte prin formare de perechi  prin punere în corespondență pentru aprecierea globală a cantității.
*Terminologie specifică: Sunt tot atâtea…câte…sunt in grupa….; sunt mai multe/ puține…decât….
6. Alcătuirea de grupe de obiecte după  formă dar cu dimensiuni diferite: mari-mici, lungi0scurte, groase-subțiri.
7. Ordonarea obiectelor dintr-o grupă în ordinea crescătoare/ descrescătoare a dimensiunilor acestora (mărime/ lungime/ grosime).
8. Recapitularea numerelor și a număratului în concentrul 1-3 prin apreciere globală a cantității (grupe cu 1/2/3 obiecte)
9. Predarea numărului 4 prin comparație cu o grupă de 3 obiecte
10. Consolidarea numărului 4.
11. Predarea numărului 5 prin comparație cu o grupă de 4 obiecte.
12. Consolidarea numărului 5.
13. Formarea unor grupe de obiecte și așezarea acestora în poziții spațiale variate.
14. Perceperea și denumirea însușirilor geometrice (formă, culoare, mărime, grosime).
15. Evaluarea/ verificarea performanțelor dobândite.

Încă de la grupa mică, începem predarea numerelor adăugând treptat, unul câte unul astfel încât la finalul grupei mari ajungem la numărul 10.Scrierea numerelor se realizează cu ajutorul cifrelor, acestea fiind simboluri grafice. Cifra are același rol ca litera în raport cu cuvântul. „Există numere de o cifră, cum există cuvinte de o literă. O cifră poate fi mică, mare, colorată, dar nu este la fel în cazul unui număr. Existența celor 10 cifre, de la 0-9, permite scrierea unei infinități de numere naturale.”

Pentru învățarea cu ușurință a numerelor de către preșcolari, este recomandat să fie asemănate cu diverse obiecte, plante sau animale, întrucât cea mai simplă cale de însușire a unor cunoștințe la această vârstă este prin asociere. (Ex: 1 seamănă cu un cârlig, 2-seamănă cu o lebădă etc.).

Înainte de predarea numerelor, copilul trebuie să cunoască modalitatea de formare a unor grupe de obiecte/ mulțimi, numărarea conștientă prin încercuire (se pleacă de la un element, apoi se adaugă al doilea împreună cu primul, apoi a trei elemente respectiv primele două și încă unul ș.a.m.d.), să înțeleagă că nu contează ordinea sau felul elementelor care se folosesc în numărare, însă pentru o vizibilitate mai clară pentru preșcolari, este ideal ca obiectele să fie așezate în mulțime pe verticală sau orizontală.

În procesul de numărare, pot fi folosite riglete Cuisenaire, numărătoare poziționată  sau figuri geometrice poziționate, dacă nivelul grupei permite. De asemenea, în faza incipientă sau de consolidare a numerației, specialiștii recomandă folosirea degetelor.

Predarea-învățarea unui număr presupune parcurgerea următorilor pași:

  • constituirea unei grupe de obiecte/ mulțimi care reprezintă numărul anterior învățat;
  • formarea unei grupe de obiecte/ mulțimi, prin punere în corespondență, care să conțină cu un element la mult decât cealaltă;
  • numărarea prin încercuire a elementelor din mulțimea nou formată și stabilirea numărului care îî corespunde;
  • prezentarea grafică a noului număr;
  • identificarea noului număr în exerciții de formare a unor grupe de obiecte, prin punere în corespondență și numărare;
  • formarea unor grupe de obiecte corespunzătoare noului număr;
  • introducerea noului număr în șirul numeric;
  • identificarea vecinilor noului număr;
  • realizarea unor exerciții de ordonare (crescător și descrescător) a unor mulțimi care conțin noul număr;
  • compunerea noului număr din precedentul plus încă o unitate (element)
  • compunerea noului număr și din alte numere;
  • descompunerea noului număr în diferite forme.

În predarea unui număr se folosește material palpabil, individual, iar cadrul didactic trebuie să țină cont de legătura reversibilă între noțiunea numerică-exprimare verbală-scrierea simbolică.

Bibliografie
1. C. Petrovici, Didactica activităților matematice în grădiniță, Editura Polirom, Iași, 2014.
2. MEN, Programa activității instructiv-educative în grădinița de copii și în cadrul organizației „Șoimii Patriei”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1979.

 

prof. Nicoleta Stan

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/nicoleta.stan2

Articole asemănătoare