Societatea este într-o continuă schimbare, tehnologia avansează pe zi ce trece,iar oamenii încearcă să se adapteze la toate acestea într-un timp cât mai scurt.
Lectura a reprezentat din cele mai vechi timpuri o hrană pentru suflet „Cartea îţi e prietenul în ceasurile de nelinişte, e doctorul la începutul bolilor, e sfătuitorul de bine în nevoi, e bătrânul care te netezeşte pe cap şi-ţi arată calea cea adevărată”. ( Ion Simionescu).
Putem spune că lectura rămâne singurul lucru cu adevărat preţios care trece cu brio testul timpului. Şi pentru că astăzi trăim momente dificile, lectura ne poate ajuta să ne detaşăm de problemele cotidiene şi să evadăm într-o lume în care totul este posibil şi nimic nu are limite. Indiferent de modul în care alegem să citim o carte, în format fizic sau online, cărţile trebuie să fie mai mult decît nişte foi puse în aceeaşi copertă, trebuie să vedem în ele persoanele care le-au scris.
Citind o carte putem experimenta diferite stări, emoţii, trăiri sau sentimente, ne putem transpune în locuri şi perioade istorice în care nu am avut şansa de a trăi.
Literatura constituie o mişcare de descoperire, ne oferă libertatea de a ne proiecta cadrul spaţial şi temporal, şi totodată, de a ne imagina personajele aşa cum dorim noi, însuşi Mircea Cărtărescu spunea despre cărţi că” sunt fluturi cu care zburăm prin propria noastră minte, sub bolta uriaşă a ţestei noastre. Niciun aparat de zbor nu ne-a dus atât de departe”.
Ca şi profesor de Limba şi literatura română primesc aproape zilnic întrebarea „De ce să citim?”. Poate cel mai potrivit răspuns ar fi că lectura ne pune mintea în mişcare, prin intermediul cărţilor putem trăi o infinitate de vieţi, putem simţi lucruri pe care nu credeam vreodată că le putem simţi, putem retrăi sentimente sau ne putem regăsi în protagoniştii lor. Este adevărat că vorbim despre un poces lung şi continuu, care îşi are începutul în copilărie, atunci când copiii sunt fascinaţi de poveştile cu prinţi şi prinţese, se dezvoltă în adolescenţă când apare ştiinţifico-fantasticul şi se definitivează pe măsură ce omul se maturizează.
Cartea trebuie să devină prietena copilului încă de la o vârstă fragedă, iar acest lucru se poate întâmpla alegând lecturile potrivite vârstei lui. Astfel, interesul pentru lectură poate fi dezvoltat cunoscând preferinţele şi preocupările copilului, mediul familial şi cel social. Lectura elevilor este un act intelectual care trebuie îndrumat şi supravegheat de şcoală, dar şi de familie. Familia este primul mediu de viaţă culturală care influenţează pozitiv sau negativ gustul pentru lectură al copilului. Pentru ca apropierea de carte să devină o deprindere zilnică, iar plăcerea de a citi să devină o dorinţă, e important ca şi familia să se implice activ în acest demers, numai aşa putem transforma gustul pentru lectură într-o pasiune. Influenţa pasiunii pentru citit, formată în anii copilăriei sau ai adolescenţei, se poate resimţi toată viaţa în modul de gândire şi de exprimare al fiecăruia.
„Citeşte! Citind mereu, creierul tău va deveni un laborator de idei şi imagini, din care vei întocmi înţelesul şi filozofia vieţii.” – Mihai Eminescu