În clasa pregătitoare, elevii își dezvoltă capacitatea de exprimare a unor mesaje orale în diverse contexte de comunicare, prin activități precum conversații scurte pe baza unor imagini, povestirea unor experiențe trecute sau viitoare, participând astfel la dialoguri scurte în situații de comunicare uzuală, exprimându-și propriile idei în contexte cunoscute, manifestând interes pentru comunicare.
În această etapă de dezvoltare, metodele și procedeele didactice trebuie să fie atractive și adaptate nivelului lor de dezvoltare. Lectura după imagini, deși este o metodă frecvent întâlnită în educația timpurie, reprezintă una dintre cele mai eficiente modalități de a stimula interesul pentru comunicare, inclusiv în cazul clasei pregătitoare, contribuind la dezvoltarea vocabularului, expresivității, în contextul în care la începutul clasei pregătitoare elevii nu dețin competențele de scris și citit.
În esență, lectura după imagini presupune analizarea și interpretarea unor ilustrații, formulând enunțuri sau povești pe baza acestora. Această activitate nu implică citirea propriu-zisă a unui text, ci valorifică capacitatea copiilor de a observa, de a înțelege și de a exprima idei. Prin această metodă, elevii își dezvoltă vocabularul, învață să formuleze propoziții corecte și își exersează imaginația.
În plus, lectura după imagini contribuie la dezvoltarea atenției și a spiritului de observație. Copiii învață să identifice detalii, să facă legături între elemente și să construiască enunțuri și povestiri logice. De asemenea, activitatea le oferă încredere în propriile capacități de exprimare, apelându-se la la contexte cunoscute de aceștia.
Învățătorul are un rol esențial în ghidarea procesului de învățare. Acesta trebuie să stimuleze participarea tuturor elevilor, să ofere sprijin celor mai timizi și să corecteze cu blândețe eventualele greșeli. În același timp, este important ca profesorul să creeze un climat pozitiv, în care copiii să se simtă în siguranță să își exprime ideile.
Ne propunem în cele ce urmează să ilustrăm, în concret, secvența privind dirijarea învățării, care, așa cum se va putea vedea, reprezintă un ghidaj al învățării prin întrebări și răspunsuri, urmărindu-se dezvoltarea limbajului, a comunicării și a premiselor citirii și scrierii, într-o lecție de fixare și consolidare a cunoștințelor despre anotimpul primăvara, prin exersarea capacităților de observare sistematizată.
Pentru realizarea acestei activități, se va utiliza o imagine reprezentând anotimul primăvara, care prezintă un plan central, respectiv un plan secundar, urmând ca acestea să fie surprinse de către copii. Pentru o mai bună ilustrare a aspectelor urmărite și a demersurilor întreprinse, vom realiza în cele ce urmează o prezentare schematică, după cum urmează:
PLANUL CENTRAL cuprinde elemente specifice primăverii, precum: copăceii care sunt îngrijiți de copii, care utilizează anumite unelte în activitatea derulată (băiatul de pe scară care tunde pomul, tăind crengile uscate ale unui copac, un alt copil care adună crenguțele tăiate, copiii care sapă și plantează un copac; unelte folosite: firez, sapă, hârleț, greblă, stropitoare, băiatul care ține o găleată cu vopsea și bidineaua cu care văruiește pomii).
Întrebări principale adresate:
- Despre ce anotimp credeți că este vorba în imagine?
- De ce credeți că în imagine este vorba despre anotimpul primăvara?
Întrebări secundare adresate:
- Ce fac copiii în imagine?
- De ce sapă o groapă băiatul? Ce ține în mână celălalt băiat care îl ajută?
- Cum sunt copacii în imagine? Cum este iarba în imagine?
- Ce urmează să se întâmple cu copacii? De ce copilul taie crengile copacilor? Ce vor face cu crengile uscate/tăiate?
- De ce văruiesc trunchiul pomilor?
- Ce ustensile sunt folosite la aceste munci de primăvară?
- De ce sapă pământul în jurul copacilor?
- De ce credeți că se ocupă copiii de copaci? Credeți că e bine să se planteze copaci sau nu?
- Ați plantat vreodată copaci? Dacă da, cum v-ați simțit? Dacă nu, ați dori să încercați? De ce are nevoie un copac ca să crească?
Sinteza parțială pentru planul central: Primăvara, oamenii și copiii îngrijesc pomii și plantează alți pomi pentru a avea un mediu curat și sănătos. Pomii îngrijiți vor înfrunzi și înflori, iar mai târziu, florile pomilor se vor transforma în fructe.
PLANUL SECUNDAR: Omul cu tractorul ară/lucrează pământul.
Întrebări principale pentru planul secundar:
- Ce face omul cu tractorul?
- Ce credeți că trage după tractor?
Întrebări secundare pentru planul secundar:
- Când se ară pământul? De ce ară el pământul?
- Ce se pune în pământ? Ce se cultivă? De ce?
- De ce are nevoie o plantă pentru a crește?
- Care sunt stadiile de creștere a grâului/porumbului?
- Cine beneficiază de recoltă?
- Cum este natura primăvara? Ce se întâmplă cu natura primăvara?
- Cum este vremea primăvara?
- Cât de cald este?
- Cum este cerul?
- Cum sunt dealurile, câmpul în anotimpul primăvara?
- Care sunt lunile de primăvară?
- Care sunt sărbătorile de primăvară?
- Ce îți place cel mai mult primăvara?
Sinteza parțială pentru planul secundar: Primăvara, oamenii pregătesc pământul (ară) pentru a cultiva grâu, porumb etc. Deoarece primăvara e cald, dar și plouă, semințele/plantele puse în pământul pregătit cresc, iar oamenii și animalele vor avea hrana asigurată. Primăvara natura se trezește la viață, soarele încălzește pământul, cerul este senin, iarba verde acoperă dealurile în lunile de primăvară, care sunt martie, aprilie, mai.
Sinteza finală: Primăvara, oamenii îngrijesc pomii și cultivă pământul pentru un mediu sănătos și hrană suficientă pentru toți, întreaga natură trezindu-se la viață.
Nu uitați să realizați sintezele parțiale pentru ambele planuri, respectiv sinteza finală!
Concluzie
Lectura după imagini este o metodă didactică valoroasă în clasa pregătitoare, deoarece stimulează dezvoltarea armonioasă a copiilor. Prin această activitate, elevii își dezvoltă limbajul, creativitatea și capacitatea de a înțelege lumea din jur. Astfel, lectura după imagini reprezintă un pas important în formarea competențelor de comunicare și în apropierea copiilor de universul lecturii.