EDICT

Călătoria educaţională se realizează pe parcursul vieţii şi nu se limitează doar la ceea ce se învaţă în clasă, ci depăşeşte cu mult acest nivel. De aceea, profesorul are un rol important în dezvoltarea şi modelarea personalităţii elevului. Pornind de la premisa că elevii au diferite nevoi de învăţare, îi revine profesorului sarcina de a facilita acestora dobândirea de cunoştinţe, abilităţi şi gândire critică în funcţie de punctele forte ale fiecăruia. Aşadar, este nevoie de crearea unui mediu favorabil pentru învăţarea pe termen lung şi de implementare a diferitelor strategii inovatoare.

Proiectul Erasmus+ 2020-1-RO01-KA120-SCH-095712 oferă oportunități benefice pentru cadrele didactice ale Şcolii Gimnaziale „Mihai Viteazul” Târgovişte în realizarea obiectivelor propuse, dintre care ar fi de menţionat dezvoltarea competentelor de digitalizare a cadrelor didactice, dezvoltarea competentelor de diferentiere a învăţării, îmbunătăţirea competentelor de scris-citit ale elevilor.

Participarea mea la cursul „Student-Centered Classroom-Teachers as Promoters of Active Learning” desfăşurat la Florenţa, Italia, în perioada 3-8 aprilie 2023, a atins în mare măsură aceste obiective în ce priveşte experienţa personală. În primul rând, ne-au fost prezentate diferite platforme şi aplicaţii utile pentru identificarea şi chiar realizarea resurselor didactice, de exemplu realizarea unui filmuleţ care conţine joc de rol. În al doilea rând, activităţile de predare-învăţare au fost abordate din perspectiva învăţării centrate pe elev şi am învăţat/ am revizuit cele mai eficiente metode de diferenţiere a învăţării, ca de exemplu ,,flipped classroom” (clasa răsturnată), task based learning (învăţarea bazată pe sarcini de lucru) sau project based learning (învăţarea bazată pe proiecte). În acest sens, ni s-au oferit o multitudine de exemple, resurse şi sugestii practice pentru a face lecţiile cât mai eficiente. Nu în ultimul rând, s-a pus accentul pe dezvoltarea competenţelor de scris-citit în rândul elevilor şi ne-au fost prezentate diferite exemple practice de metode şi activităţi de predare-învăţare-evaluare.

Învăţarea centrată pe elev are scopul de a-i responsabiliza pe elevi pentru propria lor învăţare, îi implică pe aceştia mai activ în contexte reale în care sunt stimulaţi să ia decizii şi învaţă prin practică („learning by doing”). Cu alte cuvinte, învăţarea devine personalizată şi relevantă pentru propriile vieţi şi experienţe ale elevilor.

Când planificăm lecţii centrate pe elev, este util să reţinem următoarele aspecte:

• Întrebăm, nu spunem: este bine să încercăm să obţinem de la elevii noştri informaţii, idei, răspunsuri. Ei pot contribui foarte mult la procesul de învăţare prin cunoşinţele şi experienţele lor, precum şi prin propriul limbaj. Cu cât contribuie mai mult, cu atât mai mult/multe îşi vor aminti.
• Ne concentrăm pe experienţa şi interesele elevilor: Dacă profesorul alege tema sau pur şi simplu livrează conţinuturi, probabil elevii nu se vor arăta interesaţi. Dacă manualul va fi folosit ca suport pentru activităţi practice care să vizeze subiecte/ domenii de interes pentru elevi, aceştia se vor implica şi îşi vor aminti mai mult din lecţie.
• Comunicarea este mai importantă decât acurateţea: scopul principal al învăţării unei limbi este acela de a putea comunica, în diferite contexte, cu alţi vorbitori ai limbii respective, care, de multe ori nu sunt vorbitori native. Prin urmare, elevii trebuie să folosească oportunităţile cu scopul de a comunica, fără să se teamă constant de faptul că fac greşeli, urmând ca la finalul conversaţiei/ activităţii să primească feed back şi să fie corectaţi.
• Învăţarea prin practică: „Spune-mi şi voi uita! Explică-mi şi voi înţelege! Cere-mi să fac şi îmi voi aminti!” Cu cât elevii sunt mai implicaţi în activităţile de învăţare, cu atât mai mult îşi vor aminti ce învaţă.
• Elevii fac alegeri şi iau decizii în privinţa învăţării. Munca în echipă implică negocierea şi luarea de decizii şi astfel lucrează împreună pentru un scop comun.
• Dobândirea încrederii: prin dezvoltarea competenţei de comunicare, limbajul devine parte reală din vieţile elevilor.
• Răspunsuri de tip deschis: astfel de sarcini de lucru implică o varietate de abilităţi lingvistice şi nu se limitează la evaluarea unei singure abilităţi cum este cazul răspunsurilor de tip închis.
• Stimularea interesului: folosind materiale autentice (reviste, filme etc) care sunt familiare elevilor, aceştia se vor lăsa absorbiţi în procesul de învăţare. Astfel, învăţarea se realizează diferenţiat, în funcţie de interesele şi competenţele elevilor.

Pe lângă avantajele învăţării centrate pe elev, ar mai fi de menționat faptul că se bazează pe comunicare, colaborare, gândire critică şi creativitate, cuvinte cheie pentru învăţarea secolului al XXI-lea. De asemenea, se bazează pe incluziune, cooperare şi suport, interevaluare, autoevaluare, profesorii şi elevii învaţă împreună, spre deosebire de învăţarea tradiţională unde doar elevii sunt cei care învaţă.

Elevii sunt încurajaţi să studieze, să participe, să colaboreze, să investigheze, să negocieze, să fie creativi, să ia decizii. Pentru elevii mai reticenţi care, dintr-un motiv sau altul, nu se simt motivaţi, există o serie de strategii didactice de motivare, dintre care merită enumerate măcar câteva care au fost analizate în cadrul cursului Erasmus+ mai sus menţionat: elementele de rutină pot fi îmbinate cu cele noi, surpriză- pentru a stârni interesul, crearea curiozităţii cu privire la ce gândeşte fiecare dintre ei (dezvoltând astfel nevoia de a cunoaşte), posibilitatea ca elevii să îşi stabilească obiective, brainstorming pe hârtie, lucru în echipe, stabilirea unor limite de timp bizare (nu cele obişnuite de 5-10 minute), concentrare pe acceptare, apartenenţă şi comunitate, schimbarea continuă a ,,stării” sălii de clasă, pentru fiecare zece minute de conţinut acordarea a două minute ,,de reflectare”, păstrarea formatului lecţiei, dar executarea diferită de fiecare dată.

Strategiile de instruire ar trebui să fie o paleta de oportunităţi, trebuie să adoptăm permanent modele noi, să creştem şi să fim deschişi către idei noi. De aceea, predarea devine o aventură: în fiecare zi intri în clasă, nu ştii niciodată ce vei obţine. Noi, profesorii, suntem încrezători, HOPE este acronimul oferit de Katy Perez „Have Only Positive Expectations” care ne îndeamnă să avem numai aşteptări pozitive.

Bibliografie
www.kqed.org/mindshift/44067/20-strategies-for-motivating-reluctant-learners
studylib.net/doc/7438412/student-centred-learning-%E2%80%93-a-practical-guide-for-teachers