Integrarea elevilor cu tulburări din spectrul autist în învățământul primar constituie o provocare majoră pentru sistemul educațional contemporan și un domeniu prioritar al educației incluzive. Articolul analizează procesul de integrare din perspectiva educației și formării cadrelor didactice, evidențiind rolul competențelor profesionale, al adaptărilor curriculare și al formării continue în implementarea reformei curriculare. Prin raportare la practicile educaționale actuale, se subliniază necesitatea unei abordări integrate, centrate pe dezvoltarea profesională a cadrelor didactice și pe colaborarea interdisciplinară.
Cuvinte-cheie: educație incluzivă, formare continuă, autism, adaptări curriculare, reforma curriculară
Educația incluzivă reprezintă una dintre direcțiile fundamentale ale reformei curriculare actuale, având ca obiectiv principal asigurarea accesului egal la educație pentru toți elevii, indiferent de particularitățile lor de dezvoltare. Integrarea elevilor cu tulburări din spectrul autist (TSA) în învățământul primar impune o schimbare de paradigmă în ceea ce privește rolul școlii și al cadrului didactic, precum și o regândire a proceselor de educație și formare profesională. În acest context, integrarea elevului cu autism nu mai poate fi privită exclusiv ca o problemă de adaptare a copilului la școală, ci ca un proces de formare continuă a profesorilor și de dezvoltare a competențelor educaționale necesare gestionării diversității în mediul școlar.
Implementarea educației incluzive depinde în mod direct de nivelul de formare inițială și continuă a cadrelor didactice. Profesorii din învățământul primar sunt puși în fața unor situații educaționale complexe, care necesită competențe psihopedagogice solide, flexibilitate curriculară și capacitatea de a adapta strategiile didactice la nevoile individuale ale elevilor. Formarea inițială oferă cadrul teoretic general privind dezvoltarea copilului și principiile educației incluzive, însă, în practică, integrarea elevilor cu autism solicită competențe specifice, care se dezvoltă prin formare continuă și experiență directă. Astfel, cursurile de perfecționare, atelierele metodice și schimbul de bune practici devin instrumente esențiale în sprijinirea cadrelor didactice.
Integrarea elevilor cu autism în clasele de învățământ primar poate fi privită ca o oportunitate de dezvoltare profesională pentru cadrele didactice. Adaptarea curriculumului, gestionarea comportamentelor specifice și colaborarea cu specialiștii contribuie la îmbogățirea experienței profesionale și la dezvoltarea competențelor reflexive ale profesorului. Prin confruntarea cu situații educaționale diverse, cadrul didactic își dezvoltă capacitatea de analiză și decizie pedagogică, în concordanță cu principiile reformei curriculare. Astfel, integrarea elevilor cu autism devine un catalizator al inovării didactice și al modernizării practicii educaționale.
Adaptările curriculare reprezintă o competență-cheie care trebuie dezvoltată în cadrul formării cadrelor didactice. Reforma curriculară promovează un curriculum flexibil, centrat pe competențe, iar integrarea elevilor cu autism oferă un context real pentru aplicarea acestui principiu. Profesorii sunt nevoiți să regândească modul de prezentare a conținuturilor, să utilizeze metode active și să aplice evaluarea formativă, orientată spre progres. Aceste practici contribuie la dezvoltarea unei culturi profesionale bazate pe reflecție și adaptabilitate, elemente esențiale în formarea continuă a cadrelor didactice. Integrarea elevilor cu autism evidențiază importanța colaborării interdisciplinare în educație.
Cadrele didactice, profesorii de sprijin, consilierii școlari și părinții formează o echipă educațională, în care fiecare actor contribuie la succesul procesului de integrare. Din perspectiva formării profesionale, această colaborare favorizează învățarea reciprocă și transferul de competențe. Participarea la echipe multidisciplinare sprijină dezvoltarea abilităților de comunicare și de lucru în echipă ale cadrelor didactice, competențe esențiale pentru implementarea eficientă a reformei curriculare.
Formarea continuă a cadrelor didactice are un impact direct asupra calității integrării elevilor cu autism. Profesorii care beneficiază de sprijin metodologic și formare specifică manifestă o atitudine mai deschisă față de educația incluzivă și utilizează strategii didactice mai eficiente. În acest sens, educația și formarea cadrelor didactice contribuie la reducerea barierelor educaționale și la crearea unui mediu de învățare adaptat diversității. Integrarea elevilor cu autism devine astfel un indicator al calității sistemului educațional și al gradului de implementare a reformei curriculare.
Integrarea elevilor cu tulburări din spectrul autist în învățământul primar nu poate fi realizată eficient fără o abordare coerentă din perspectiva educației și formării. Dezvoltarea competențelor profesionale ale cadrelor didactice, adaptările curriculare și colaborarea interdisciplinară constituie piloni esențiali ai educației incluzive. Prin promovarea formării continue și a reflecției pedagogice, integrarea elevilor cu autism contribuie la implementarea reformei curriculare la nivel național și județean și la dezvoltarea unui sistem educațional modern, echitabil și orientat spre nevoile tuturor elevilor.
Bibliografie selectivă
Gherguț, A. (2011). Educația incluzivă – ghid metodologic. Iași: Polirom.
Vrășmaș, T. (2015). Copiii cu cerințe educaționale speciale. București: EDP.