Abstract. The Erasmus+ TC Unleash the Creator project Cisnădioara, Romania, 2023-3-RO01-KA153-YOU-000171855, was intended for youth workers/ teachers who want to improve their competencies in the field of inclusive education, through non-formal methods, to develop their skills regarding group dynamics and conflict resolution, integrating Art in inclusive education, in their classroom work with students with different special educational requirements, in working with neurodivergent and neurotypical people. The Erasmus+ project, fully funded by the European Union, brought together youth workers/ facilitators/ teachers from Romania, Greece, Italy, Portugal, Morocco, Turkey, and Hungary, selected according to the quality of their application form and the thematic interview, in general, people with a certain academic experience and with international studies, premises of the understanding of the theorized concepts and the implemented methodology.
Keywords: inclusive education, nonformal methods, arts, key-competences, Erasmus+
În ultima vreme, termenul „incluziune” a căpătat o circulație extinsă în spațiul educațional european. Deși, în general, incluziunea este percepută, în școli, ca receptivitate la problemele de accesibilitate a elevilor cu dizabilități, există o tendință notabilă către lărgirea sferei semantice în favoarea altor domenii ale relaţiilor sociale şi a introducerii unor grupuri noi, vulnerabile la discriminare, știut fiind că Incluziunea este un sistem de prevenire a discriminării și este necesară în toate domeniile de activitate și în orice grup. Din păcate, popularitatea noțiunii nu înseamnă înțelegerea corectă a acesteia, frecvent confruntându-ne cu situații în care sensul „incluziunii” este distorsionat și nesocotit în defavoarea unei componente cruciale a incluziunii – abordarea valorică și holistică a diversității umane, respectul și grija pentru alţii. Fiecare elev contează și contează în mod egal- acesta este mottoul de pe frontispiciul templului Incluziunii. Incluziunea necesită transformare, schimbare individuală – pentru o schimbare reală de paradigmă în filozofia și practica educației – departe de o abordare „unică pentru toți”.
În contextul celebrării a 30 de ani de la semnarea Declarației de la Salamanca, Spania, se impune să ne reamintim de imperativele educației incluzive în școala românească, întrebându-ne în ce măsură programul Erasmus+ ne facilitează munca zilnică la catedră.În ciuda progreselor semnificative în ceea ce privește incluziunea și integrarea tututor elevilor, în spațiul educațional românesc, este nevoie de foarte mult efort în ceea ce privește transferul bunelor practici cu rezultate verificate deja în alte țări europene. Unui număr incredibil de tineri încă li se refuză dreptul la educație: sărăcia, zona geografică, sexul, limba, dizabilitățile, etnia, migrația continuă să dicteze și să limiteze oportunitățile de educație.[ WORLD CONFERENCE ON SPECIAL NEEDS EDUCATION: ACCESS AND QUALITY(UNESCO,1994)]
Se impune, de asemenea, să ne amintim de sistemele educaționale europene cu tradiție în domeniul incluziunii și de textele care postulează necesitatea incluziunii. Astfel, Declarația de la Salamanca adoptată și susținută pe scară largă la Conferința Mondială organizată de UNESCO și de Ministerul Educației din Spania la Salamanca, Spania, în anul 1994, a stabilit principiul fundamental al incluziunii la școală: „Toți copiii ar trebui să învețe împreună, acolo unde este posibil, indiferent de dificultățile sau diferențele pe care le pot avea. Școlile incluzive trebuie să recunoască și să răspundă nevoilor diverse ale elevilor lor”. Participanții de la Salamanca au luat în considerare schimbările fundamentale de politici necesare pentru promovarea educației incluzive, și anume asigurarea faptului că școlile deservesc toți copiii, în special pe cei definiți ca „persoane cu cerințe educaționale speciale”.
Din anul 1994, conceptul de incluziune s-a extins, subliniind necesitatea de a ajunge la toți elevii, pornind de la premisa conform căreia fiecare elev contează în mod egal și are dreptul de a primi oportunități educaționale relevante, echitabile și eficiente. În acest sens, este util să ne reamintim că termenul „educație incluzivă”, pentru prima dată conceptualizat de către UNESCO, în cadrul Declarației de la Salamanca (1994), a pornit de la următoarele principii: fiecare copil are dreptul fundamental la educație și trebuie să primească oportunitatea de a realiza și menține un nivel acceptabil de învățare; fiecare copil are caracteristici, interese, abilități și nevoi de învățare unice; sistemele educaționale și programele educaționale trebuie concepute și implementate, luând în considerare marea diversitate a acestor caracteristici și nevoi; elevii cu cerinţe educaţionale speciale trebuie să aibă acces la şcoli obişnuite care ar trebui să-i familiarizeze cu o pedagogie centrată pe copil, capabilă să răspundă acestor nevoi; școlile de masă, obișnuite cu această orientare incluzivă sunt cele mai eficiente mijloace de combatere a atitudinii discriminatorii, creând comunități primitoare, oferind o educație eficientă pentru majoritatea copiilor, îmbunătățind, în cele din urmă, rentabilitatea întregii educații. [Celebrating Inclusion in Education: 30th Anniversary of Salamanca Declaration (UNESCO, 2024)]
Deși lucrăm permanent la dezvoltarea de practici incluzive în educație, avem nevoie de receptivitate la teoriile, metodele și bunele practici puse la dispoziție în cadrul cursurilor de formare ale programului european Erasmus+, singura instituție care girează strategii verificate de implementare a Incluziunii, respectiv a Incluziunii prin Artă. [The impact of Erasmus mobility on the professional career: Empirical results of international studies on temporary student and teaching staff mobility(Constanze, 2012)] Un asmenea curs de formare l-a reprezentat Unleash the Creator, curs Erasmus+ inițiat și desfășurat de către Asociația Altă Perspectivă, la Cisnădioara-Sibiu, în perioada 19 iulie- 6 august 2024. În cadrul cursului, ni s-a reamintit de puterea incredibilă a Artei înzestrate cu virtutea de a crește gradul de conștientizare cu privire la luptele cu care se confruntă comunitățile marginalizate, cu privire la stereotipurile și prejudecățile dăunătoare, distrugând bariere și construind, în schimb, punți între comunități mai incluzive. Scopul principal al Asociației Altă Perspectivă este de a ajuta lucrătorii de tineret/ profesorii care lucrează cu tinerii să își modeleze competența de a crea și de a gestiona echipe mai incluzive prin Artă și prin metodología nonformală. Prin Artă, ne-am (re)descoperit sinele, corpul,emoțiile și esența Comunicării. Prin exerciții de scriere creativă, de improvizație teatrală și mișcare, am îmbrățișat o „altă perspectivă” asupra educației. Experimentarea diferitelor perspective prin metode artistice ne-a ajutat să ne înțelegem mai bine pe noi înșine, premisă a empatiei și a compasiunii.
Misiunea Asociației Altă Perspectivă este tocmai de a crea „poduri” între oameni, prin intermediul Artei, pentru o societate mai incluzivă, mai armonioasă, propunându-și în cadrul cursului de formare Unleash the Creator integrarea terapiei prin scriere, muzică, dans și mișcare, angajând creativ întreaga personalitate umană pentru a-și exercita integral funcțiile-emoțională, cognitivă,fizică și de integrare socială.
Enumerăm aici câteva dintre teoriile, metodele și exercițiile experimentate creativ în cadrul programului de formare Erasmus+: exerciții de energizare de tip individual/ în perechi/ grup, exerciții de fixare terminologică și taxonomică, exerciții de scriere creativă, de scriere cu antonime individualizatoare, Piramida Învățării, Diagrama Traumei, Fereastra Toleranței, exerciții de explorare a naturii înconjurătoare, exerciții pentru dicție, exerciții de ascultare activă, de tip „mirroring” exerciții de improvizație teatrală, tipuri de stări mentale, stiluri de interacțiune, diferențe individuale, tipuri de dereglări senzoriale, tipuri de emoții, moduri de comunicare nonverbală, instrumente pentru sănătatea mentală („tracking, resourcing, grounding”), tipuri de evaluare a sesiunilor de facilitare a activităților.
Ne-am reamintit că Arta a fost mult timp un instrument puternic pentru auto-exprimare, explorare culturală și liant societal, inspirând, provocând gândirea, uneori contestând normele societale. Diversitatea și incluziunea în artă ne asigură că diferite perspective, experiențe și narațiuni au voce. Când ne vedem pe noi înșine și poveștile noastre reflectate în artă, ne simțim validată experiența, trăind un puternic sentiment de apartenență și incluziune. Oamenii din comunitățile marginalizate au fost, din punct de vedere istoric, subreprezentați sau în mod denaturat reprezentați în arta curentă, iar această lipsă de reprezentare poate perpetua stereotipurile și consolida dezechilibrele de putere.
În urma participării la acest curs Erasmus+, putem promova incluziunea, creativitatea și arta, în cunoștință de cauză, oferind tuturor elevilor instrumente educaționale, dar mai ales, un context educațional bazat pe cercetări și metodologii recente, un spațiu adecvat pentru a-și împărtăși poveștile, de a contesta normele societale și de a încuraja înțelegerea și empatia. Când elevi din medii diferite se reunesc, ei aduc cu sine un set unic de perspective, idei și, totodată, diferite abordări artistice. Această amalgamare a diverselor influențe promovează un mediu educațional și creativ bogat. Mai mult, provocările cu care se confruntă elevii marginalizați dau adesea naștere la modalități inovatoare de exprimare. Acești elevi își pot folosi arta pentru a revendica narațiuni, pentru a contesta sistemele opresive și a-și celebra identitățile.
Arta are puterea de a provoca schimbări sociale și de a contesta status quo-ul, încorporând voci și perspective diverse, devenind un catalizator pentru conversații semnificative despre egalitate, dreptate și incluziune, permițându-ne să examinăm problemele sociale din unghiuri diferite, stimulând empatia și înțelegerea între oameni, dând putere elevilor să devină agenți ai schimbării.
Diversitatea și incluziunea prin artă îmbunătățesc experiența educațională atât pentru elevi, cât și pentru profesori, extinzându-ne propriile orizonturi de înțelegere a lumii, încurajându-ne să ne punem la îndoială convingerile și preconcepțiile.
Participarea la acest curs de formare mi-a oferit oportunități de creștere și învățare, colaborând cu alți formatori din medii diferite, în activități educaționale facilitate cu sens, în care polenizarea încrucișată de idei și de experiențe pot inspira alte activități facilitate pentru elevi, vibrante și dinamice. Diversitatea și incluziunea prin artă nu sunt simple cuvinte la modă, ci esențiale pentru crearea unei societăți mai incluzive, empatice, mai „umane”.
Schimbarea feței actuale a școlii românești este posibilă cu educatori motivați, pregătiți și în acest sens, receptivi la reforme și politici ce presupun schimbarea sănătoasă a mentalităților. Progresul real al educației românești este posibil numai cu educatori care au înțeles necesitatea asimilării strategiilor, tehnicilor și ințiativelor de management al schimbării, pentru o educație de calitate ce integrează: promovarea multilingvismului și a valorilor comune, asigurarea investițiilor de calitate în educație și formare, implementarea programului Erasmus+, punerea în aplicare a cadrului european de calitate pentru sisteme de educație și îngrijire a copiilor, cadrul strategic al SEE și, mai ales, dezvoltarea competențelor-cheie atât de necesare tinerilor în vederea includerii active pe piața actuală a muncii. În acest sens , este bine să ne amintim că, în fapt, competențele- cheie includ tocmai cunoștințele, abilitățile și atitudinile necesare tuturor tinerilor pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru angajare, incluziune socială și cetățenie activă. Cele 8 competente- cheie sunt cât se poate de necesare pentru împlinirea personală, pentru un stil de viață sănătos și durabil, pentru capacitatea de angajare, pentru cetățenia activă și incluziunea socială: literație/ alfabetizare, multilingvism, abilități numerice, științifice și de inginerie, competențe digitale și bazate pe tehnologie, abilități interpersonale și capacitatea de a adopta noi competente, cetăţenie activă, antreprenoriat și conștientizare și exprimare culturală.
Pornind de la cadrul conceptual fixat de inițiatorii acestor curente educaționale, am înțeles, de exemplu, că DMT (Dance Movement Therapy) este o disciplină specializată în terapiile artistice creative care includ literatura, muzica, teatral, psihodrama și poezia. DMT este definită de American Dance Therapy Association drept „utilizarea mișcării ca proces psihoterapeutic care promovează integrarea emoțională, cognitivă, socială și fizică a individului” (American Dance Therapy Association, 2013). Pe de altă parte, conceptul „Modurile de a vedea”, program de antrenament DMT, este bazat pe teoria sănătății mintale a bebelușului, subliniind atenția profundă pe care terapeuții mișcării de dans o acordă expresiilor nonverbale. Observarea acțiunilor și gesturilor nonverbale ale participanților, ca expresii comunicative, este modalitatea principală prin care ajungem să ne cunoaştem şi să ne angajăm în dialog.
Un principiu esențial al „Modurilor de a vedea” este că trăirea simțită a corpului este experiența – nucleu de organizare din care reies toate celelalte aspecte ale sinelui. Abordarea lui Winnicott față de relația „psihe-soma” în contextul învățării experiențiale integrează nevoia de a fi văzut de mamă, condiție a dezvoltării unui sine sănătos a viitorului adult. Reproducem mai jos principiile de bază ale metodei WOS ( Ways of Seeing) utile pentru fiecare educator : Fiecare individ creează un stil de mișcare nonverbal compus dintr-o combinație unică; Aceste calități sunt stilul expresiv/comunicativ al copilului, indiferent de cât de convențional sau atipic ar putea fi; Este nevoie de receptivitate la nivelurile dezvoltării abilităților în contextul comportamentului nonverbal al copilului ; Chiar și limitările severe de mișcare conțin un element calitativ. [The importance of being seen: Winnicott, dance movement psychotherapy, and the embodied experience (2015) in The Winnicott Tradition (pp.1-14 ).Routledge.]
În concluzie, evaluând retrospectiv, consider proiectul Erasmus+ Unleash the Creator, o foarte valoroasă experiență de învățare, atât în ceea ce privește dezvoltarea competențelor profesionale, cât și în ceea ce privește dezvoltarea personală, din perspectiva comunicării cu formatori cu studii internaționale variate, aflați în stadii superioare ale carierei lor academice, implicați, de asemenea, în stagii de formare/ predare în străinătate, fie în cadrul programului Erasmus+, fie în afara acestuia, majoritatea participanților fiind activi în cercetarea internațională sau în alte activități de internaționalizare a instituțiilor lor, surse reale de autentice schimburi de practici educaționale.
Referințe bibliografice
1. Celebrating Inclusion in Education: 30th Anniversary of Salamanca Declaration,©2024[citat 30.08.2024]. Disponibil: www.unesco.org/en/articles/celebrating-inclusion-education-30th-anniversary-salamanca-statement
2. CONSTANZE, Engel, The impact of Erasmus mobility on the professional career: Empirical results of international studies on temporary student and teaching staff mobility, Belgeo,©2012 [citat 30.08.2024]. Disponibil: journals.openedition.org/belgeo/6399
3. European Agency for Special Needs and Inclusive Education, THE SALAMANCA STATEMENT AND FRAMEWORK FOR ACTION ON SPECIAL NEEDS EDUCATION WORLD CONFERENCE ON SPECIAL NEEDS EDUCATION: ACCESS AND QUALITY Salamanca, Spain,©7-10iunie 1994[citat 30.08.2024]. Disponibil: www.european-agency.org/sites/default/files/salamanca-statement-and-framework.pdf
4. Spelman, M.B., & Thomson-Salo, F. (Eds.). (2015). The Winnicott Tradition: Lines of Development-Evolution of Theory and Practice over the Decades (1st ed.). Routledge. [citat 30.08.2024]. Disponibil: doi.org/10.4324/9780429483769
* * *
Georgiana Alina BĂLAN
Profesor Liceul Tehnologic Toma Socolescu Ploiești
ORCID 0009-0008-1190-0940