Extinderea rapidă a inteligenței artificiale generative după anul 2022 a schimbat semnificativ relația dintre tehnologie și educație, inclusiv în învățământul liceal. Instrumente precum ChatGPT au devenit accesibile elevilor și profesorilor, fiind utilizate pentru explicarea noțiunilor, sprijinirea redactării, generarea de idei, rezolvarea de probleme și diferențierea instruirii. Prezentul articol analizează impactul inteligenței artificiale generative asupra educației, la nivel liceal, dintr-o perspectivă critică și documentată, pe baza literaturii recente și a unor studii empirice relevante. Analiza evidențiază că aceste tehnologii pot susține performanța școlară, înțelegerea conceptelor și formele de învățare personalizată, însă efectele lor benefice depind de designul pedagogic, de nivelul de alfabetizare AI al elevilor și de menținerea rolului profesorului ca mediator cognitiv și etic. În același timp, utilizarea lor ridică probleme serioase privind superficializarea procesării informației, diminuarea gândirii critice, vulnerabilizarea integrității academice și acceptarea necritică a unor răspunsuri generate automat. Concluzia centrală este că integrarea AI în educația liceală nu trebuie concepută ca substituire a profesorului sau a efortului intelectual al elevului, ci ca oportunitate condiționată de reglementare pedagogică, competențe critice și practici de evaluare adecvate.
Cuvinte-cheie: inteligență artificială generativă, ChatGPT, învățământ liceal, alfabetizare AI, integritate academică, pedagogie digitală
Abstract
The rapid expansion of generative artificial intelligence after 2022 significantly reshaped the relationship between technology and education, including upper secondary education. Tools such as ChatGPT became accessible to both students and teachers and began to be used for concept explanation, writing support, idea generation, problem solving, and differentiated instruction. This article examines the impact of generative artificial intelligence on high school education from a critical and evidence-based perspective, drawing on recent literature and relevant empirical studies. The analysis shows that these technologies may support academic performance, conceptual understanding, and personalized learning; however, their benefits depend on pedagogical design, students’ AI literacy, and the preservation of the teacher’s role as a cognitive and ethical mediator. At the same time, their use raises serious concerns related to shallow information processing, reduced critical thinking, threats to academic integrity, and the uncritical acceptance of automatically generated responses. The central conclusion is that integrating AI into upper secondary education should not be understood as replacing teachers or students’ intellectual effort, but rather as a conditional opportunity requiring pedagogical regulation, critical competencies, and appropriate assessment practices.
Keywords: generative artificial intelligence, ChatGPT, upper secondary education, AI literacy, academic integrity, digital pedagogy
Lansarea publică a modelelor conversaționale de mari dimensiuni la sfârșitul anului 2022 a reprezentat un moment de ruptură în raportul dintre tehnologie și educație. Deși inteligența artificială are o istorie mai lungă în cercetarea educațională, apariția instrumentelor generative accesibile publicului larg a accelerat integrarea acestora în practicile școlare cotidiene. În mod justificat, această transformare a atras atenția instituțiilor internaționale și a comunității științifice, care au subliniat că utilizarea AI în educație trebuie însoțită de prudență, de reglementare și de reflecție asupra finalităților pedagogice. În acest sens, ghidul UNESCO privind utilizarea inteligenței artificiale generative în educație și cercetare insistă asupra necesității unei abordări centrate pe om, în care tehnologia să rămână subordonată dezvoltării cognitive, etice și sociale a elevilor (Miao & Holmes, 2023). Mai mult decât atât, Kasneci et al. (2023) arată că modelele lingvistice mari oferă oportunități reale pentru învățare, dar produc și limite semnificative, precum erori factuale, răspunsuri plauzibile, dar incorecte, sau forme de dependență cognitivă.
În cazul învățământului liceal, tema este cu atât mai importantă cu cât această etapă educațională se află la intersecția dintre consolidarea competențelor de bază, formarea autonomiei intelectuale și orientarea spre examene, studii superioare și integrare profesională. Tocmai de aceea, efectele utilizării AI nu pot fi evaluate exclusiv în termeni de eficiență imediată, ci trebuie raportate și la calitatea învățării, la dezvoltarea gândirii critice și la autenticitatea performanței școlare. Literatura recentă arată că impactul AI generative în educație este complex și condiționat, neputând fi redus nici la entuziasm tehnologic, nici la respingere defensivă. Meta-analiza realizată de Wang și Fan (2025), care sintetizează 51 de studii publicate după apariția ChatGPT, indică efecte pozitive asupra performanței școlare, asupra percepției învățării și asupra gândirii de ordin superior, dar subliniază că amploarea acestor efecte diferă în funcție de disciplină, context, durată și mod de utilizare. Rezultatul este esențial pentru educația la nivel liceal, deoarece arată că beneficiile AI nu sunt automate, ci depind de proiectarea pedagogică a activităților.
O perspectivă relevantă asupra acestui fenomen este oferită de analiza sistematică a utilizării inteligenței artificiale generative în sistemul preuniversitar. Alfarwan (2025) evidențiază faptul că, deși cercetarea este încă în plină dezvoltare, majoritatea studiilor converg asupra a două concluzii importante: pe de o parte, AI generativă poate susține procesele de predare și învățare; pe de altă parte, succesul implementării depinde decisiv de formarea profesorilor și de existența unor cadre instituționale clare. Autorul remarcă și faptul că multe cercetări se bazează încă pe percepții și auto-raportări, ceea ce impune prudență în formularea unor concluzii categorice. Pentru liceu, acest lucru înseamnă că adoptarea AI nu trebuie făcută ca răspuns la presiunea noutății tehnologice, ci în funcție de scopuri educaționale explicite și de criterii pedagogice bine definite.
Unul dintre cele mai frecvent invocate beneficii ale inteligenței artificiale generative în educație este capacitatea sa de a facilita învățarea personalizată. ChatGPT poate furniza explicații suplimentare, reformulări adaptate nivelului de înțelegere al elevului, exemple alternative și feedback rapid, ceea ce îl transformă într-o resursă de sprijin cognitiv disponibilă aproape permanent. Într-o revizuire sistematică realizată prin analiza SWOT, Mai et al. (2024) arată că utilizarea ChatGPT poate completa metodele tradiționale de predare, poate stimula interacțiunea și poate susține activități precum clarificarea conceptelor, structurarea ideilor și ghidarea rezolvării sarcinilor. În context liceal, aceste funcții pot fi deosebit de utile în disciplinele cu grad ridicat de abstractizare, unde diferențele de ritm și nivel dintre elevi fac dificilă personalizarea învățării exclusiv prin metode clasice.
Există și dovezi empirice directe care susțin ideea că AI poate contribui la îmbunătățirea performanței în contexte școlare concrete. Studiul experimental realizat de Alneyadi și Wardat (2023) pe elevi de clasa a XI-a, în cadrul unei unități de fizică dedicate electromagnetismului, a arătat că grupul care a utilizat ChatGPT a obținut rezultate post-test mai bune decât grupul de control, inclusiv în dimensiuni precum aplicarea cunoștințelor și raționamentul. Acest tip de rezultat este important pentru educația liceală deoarece sugerează că AI generativă poate funcționa ca o formă de tutorat suplimentar, mai ales în disciplinele STEM, unde elevii întâmpină frecvent dificultăți conceptuale și au nevoie de multiple reformulări sau exemple pentru a construi înțelegerea. Totuși, chiar și în aceste condiții, tehnologia nu acționează independent de contextul didactic, ci în interiorul unei structuri pedagogice care îi dă sens și limite.
Dincolo de potențialul pedagogic, utilizarea AI în liceu ridică însă probleme serioase privind natura procesului de învățare. Una dintre cele mai mari tensiuni generate de instrumentele conversaționale constă în faptul că ele pot sprijini înțelegerea, dar pot și substitui efortul intelectual al elevului atunci când sunt utilizate pentru a produce rapid răspunsuri finale. Mai et al. (2024) atrag atenția că folosirea necritică a ChatGPT poate diminua gândirea critică, în special atunci când elevii acceptă răspunsurile generate fără verificare, fără comparație cu alte surse și fără reflecție personală. Această problemă este amplificată în cazul elevilor care nu dețin suficiente cunoștințe anterioare pentru a evalua corect informațiile primite. Cu alte cuvinte, exact elevii care ar putea beneficia cel mai mult de sprijin suplimentar pot deveni și cei mai vulnerabili în raport cu erorile, simplificările sau aparența de autoritate a textului generat automat.
O dimensiune importantă a acestei probleme este reprezentată de raportul dintre AI și scrierea școlară. Studiul realizat de Bueie et al. (2026) asupra elevilor de liceu arată că utilizarea AI generative pentru activități de scriere școlară a crescut rapid, însă elevii nu manifestă o acceptare necondiționată a acestor instrumente. Dimpotrivă, cercetarea evidențiază că mulți dintre ei exprimă rezerve privind utilizarea AI pentru texte care urmează să fie evaluate și percep riscuri legate de autenticitate, de echitate și de raportul dintre efort și merit. Acest rezultat este extrem de relevant pentru învățământul liceal, unde scrierea are nu doar o funcție instrumentală, ci și una formativă, contribuind la organizarea gândirii, la dezvoltarea argumentării și la exprimarea unei voci personale. Dacă textul școlar este externalizat către AI fără o mediere pedagogică adecvată, există riscul ca elevul să piardă tocmai exercițiul intelectual pe care sarcina îl urmărea.
La fel de importantă este și problema acceptării tehnologiei de către elevi. Conrad și Nuebel (2025), într-un studiu realizat pe 506 elevi din învățământul secundar superior, arată că intenția de utilizare a ChatGPT în scop școlar este influențată în principal de beneficiul perceput pentru învățare, de obișnuința de utilizare și de componenta motivațională asociată experienței. Acest rezultat sugerează că elevii nu adoptă aceste instrumente exclusiv pentru a evita efortul, ci și pentru că le percep ca fiind utile și accesibile. Tocmai din acest motiv, școala nu poate ignora fenomenul. O strategie bazată exclusiv pe interdicție riscă să fie ineficientă și să lase utilizarea AI în afara oricărei reflecții educaționale. Mult mai productivă este transformarea unei practici deja existente într-o practică pedagogic orientată, în care elevii să învețe să utilizeze tehnologia în mod conștient, critic și responsabil.
Această transformare presupune dezvoltarea alfabetizării AI ca obiectiv educațional explicit. În revizuirea lor sistematică asupra educației AI în clasele K–12, Lee și Kwon (2024) arată că instruirea privind conceptele de bază ale inteligenței artificiale, aplicațiile sale și implicațiile etice contribuie la dezvoltarea competențelor de rezolvare de probleme, la creșterea motivației și la formarea unei înțelegeri mai nuanțate a tehnologiei. Pentru elevii de liceu, alfabetizarea AI nu înseamnă doar utilizarea unor instrumente, ci și înțelegerea limitelor lor: cum sunt generate răspunsurile, de ce pot apărea halucinații, ce tipuri de bias pot fi reproduse și de ce validarea informației rămâne indispensabilă. În lipsa acestei educații, AI riscă să devină doar un mecanism de automatizare a sarcinilor, nu o resursă pentru învățare autentică.
În plan etic și evaluativ, provocările sunt la fel de serioase. Mai et al. (2024) subliniază explicit riscurile legate de plagiat, de fraudă academică, de drepturile de autor și de dificultatea de a stabili în ce măsură un produs școlar reflectă munca elevului. În context liceal, această situație obligă la regândirea evaluării. Modelele de evaluare centrate exclusiv pe produsul final devin tot mai vulnerabile atunci când un text coerent, fluent și aparent bine argumentat poate fi generat în câteva secunde. În consecință, devin mai valoroase acele forme de evaluare care urmăresc procesul de învățare, justificarea pașilor realizați, reflecția metacognitivă, oralitatea și aplicarea cunoștințelor în contexte autentice. Nu tehnologia anulează evaluarea, ci solicită o evaluare mai inteligentă și mai bine ancorată în competențele reale ale elevului.
În general, datele disponibile indică faptul că inteligența artificială generativă are potențialul de a contribui semnificativ la educație pentru nivelul liceal, dar numai în condițiile unei integrări pedagogice responsabile. Beneficiile sale sunt reale: acces rapid la explicații, sprijin pentru diferențiere, posibilitatea unui feedback imediat și susținerea unor forme de învățare mai flexibile. În același timp, riscurile sunt la fel de reale: superficializarea învățării, reducerea angajamentului cognitiv, fragilizarea integrității academice și iluzia competenței. Din această perspectivă, profesorul nu devine mai puțin important într-o școală marcată de AI, ci mai important ca niciodată. Rolul său nu este de a concura cu tehnologia, ci de a o media, de a o contextualiza și de a-i limita efectele distorsionante asupra formării elevilor.
În concluzie, impactul inteligenței artificiale generative asupra procesului instructiv-educativ la nivel liceal trebuie înțeles în termeni de condiționalitate pedagogică, nu de determinism tehnologic. AI nu este nici salvarea automată a școlii, nici amenințarea absolută a acesteia. Valoarea sa educațională depinde de claritatea obiectivelor didactice, de competențele profesorilor, de alfabetizarea critică a elevilor și de capacitatea instituțiilor școlare de a reconstrui normele evaluării și ale responsabilității academice. O educație liceală relevantă pentru prezent nu poate ignora AI, dar nici nu o poate adopta necritic. Ceea ce se impune este o cultură educațională în care elevii să învețe nu doar cu inteligența artificială, ci și despre ea, iar profesorii să rămână garanții sensului formativ al învățării.
Referințe bibliografice
Alfarwan, A. (2025). Generative AI use in K-12 education: A systematic review. Frontiers in Education, 10, Article 1647573. doi.org/10.3389/feduc.2025.1647573.
Alneyadi, S., & Wardat, Y. (2023). ChatGPT: Revolutionizing student achievement in the electronic magnetism unit for eleventh-grade students in Emirates schools. Contemporary Educational Technology, 15(4), ep 448. doi.org/10.30935/cedtech/13417.
Bueie, A. A., Skar, G. B., & Graham, S. (2026). High school students’ use and beliefs about generative artificial intelligence and writing in school. Reading and Writing, 39, 597–627. doi.org/10.1007/s11145-025-10702-3.
Conrad, M., & Nuebel, H. (2025). Learners’ acceptance of ChatGPT in school. Education Sciences, 15(7), 904. doi.org/10.3390/educsci15070904.
Istrate, O., Capogna, S., Barbu-Kleitsch, O., & Jourde, F. (2026). Artificial Intelligence: A Maturity Test. Perspectives on Learning, Teaching, and Assessment. Revista de Pedagogie Digitala, 5(1) 3-11. Bucharest: Institute for Education. https://doi.org/10.61071/RPD.2611
Kasneci, E., Sessler, K., Küchemann, S., Bannert, M., Dementieva, D., Fischer, F., Gasser, U., Groh, G., Günnemann, S., Hüllermeier, E., Krusche, S., Kutyniok, G., Michaeli, T., Nerdel, C., Pfeffer, J., Poquet, O., Sailer, M., Schmidt, A., Seidel, T., Stadler, M., Weller, J., Kuhn, J., & Kasneci, G. (2023). ChatGPT for good? On opportunities and challenges of large language models for education. Learning and Individual Differences, 103, 102274. doi.org/10.1016/j.lindif.2023.102274.
Lee, S. J., & Kwon, K. (2024). A systematic review of AI education in K-12 classrooms from 2018 to 2023: Topics, strategies, and learning outcomes. Computers and Education: Artificial Intelligence, 6, 100211. doi.org/10.1016/j.caeai.2024.100211.
Mai, D. T. T., Da, C. V., & Hanh, N. V. (2024). The use of ChatGPT in teaching and learning: A systematic review through SWOT analysis approach. Frontiers in Education, 9, Article 1328769. doi.org/10.3389/feduc.2024.1328769.
Miao, F., & Holmes, W. (2023). Guidance for generative AI in education and research. UNESCO. unesdoc.unesco.org/ark:/48223/pf0000386693.
Wang, J., Fan, W. The effect of ChatGPT on students’ learning performance, learning perception, and higher-order thinking: insights from a meta-analysis. Humanit Soc Sci Commun 12, 621 (2025). doi.org/10.1057/s41599-025-04787-y