Ăn cadrul disciplinei Limba și literatura română, proiectul contribuie nu doar la dezvoltarea cognitivă și socio-emoțională a elevilor noștri, ci și la dezvoltarea competențelor-cheie, așa cum sunt ele detaliate în Profilul de formare al absolventului. Proiectul poate fi folosit cu elevii din ciclul liceal, pentru învăţarea unor teme mai complexe, care se pretează la abordări pluridisciplinare, interdisciplinare şi transdisciplinare sau ca metodă de evaluare sumativă. Cu ajutorul lui, elevii pot face dovada că au capacitatea de a investiga un subiect dat, cu metode şi instrumente diferite, folosind cunoştinţe din diverse domenii.
Proiectul este o excelentă metodă alternativă de evaluare pentru orele de limbă română, având câteva avantaje, al căror merit nu poate fi contestat: necesită muncă de cercetare din partea elevilor, centrul de greutate îl constituie munca în echipă, ceea ce favorizează dezvoltarea unor relaţii de colaborare între elevi şi are o mare valoare educativă. De asemenea, proiectul pune în evidenţă calităţile şi abilităţile tuturor elevilor, nu doar ale celor cu un potenţial intelectual ridicat şi cu ample cunoştinţe în toate domeniile.
Acestă metodă reușește să-i motiveze pe elevi, să-i activizeze şi să le ofere posibilitatea de a acumula cunoştinţe, într-un mod plăcut şi relaxant. Ei pot demonstra nu doar ceea ce știu, ci, mai ales, ceea ce ştiu să facă, punându-şi în valoare deprinderile, priceperile şi abilităţile.
Elevii învaţă pentru viaţă, se pregătesc pentru activitatea lor din viitor, descoperind lucruri utile despre munca în echipă, despre responsabilitate, dăruire, talent, contribuţie la efortul comun.
Utilizarea proiectului ca metodă de evaluare alternativă în orele de limbă maternă are şi dezavantaje, deoarece: presupune un volum de muncă sporit şi necesită cercetare continuă; nu toţi elevii sunt stimulaţi de ideea lucrului în grup; uneori există o inechitate referitoare la contribuţiile inegale ale membrilor echipei; alteori poate apărea riscul ca evaluarea făcută de către profesorul de limba română să fie globală, urmărindu-se produsul final al întregii grupe, iar notarea individuală să aibă erori, în detrimentul sau în favoarea unora dintre membrii grupei respective.
Deseori, în liceul nostru, cu specific vocațional, am realizat proiecte, care au valorizat elevii receptivi la nou, sensibili, preocupaţi de artă şi dornici de a se descoperi pe ei înşişi.
Mulţi dintre ei au preocupări ce dovedesc un potenţial intelectual ridicat şi o dorinţă permanentă de autoprefecţionare, ceea ce îi determină să caute în artă modalitatea de a-şi descoperi calităţile şi abilităţile, în profesia pentru care vor opta după terminarea studiilor liceale.
Un astfel de proiect interdisciplinar a avut titlul „Târgoviștea ieri și azi”, fiind gândit pentru elevii clasei a IX-a C, profil arhitectură și conceput pentru tema „Aventură, călătorie”. În realizarea lui, m-am inspirat din experienţa unui cadru didactic clujean, de la care am preluat o parte din modul de lucru, aşa cum apărea în revista de didactică „Perspective”, nr.2/2003.
Obiectivele au fost:
- dezvoltarea capacităţii de utilizare corectă şi eficientă a limbii române în diferite stuaţii de comunicare;
- dezvoltarea competenţelor de argumentare a elevilor;
- creşterea abilităţii de lucru în echipă;
- dezvoltarea capacităţii de a culege şi sintetiza informaţii din diverse domenii.
Produsele finale au constat în: afişe/postere cu imagini desenate de către elevi, ale arhitecturii oraşului Târgovişte, în trecut şi în prezent; un portofoliu cu fotografii realizate de către elevi, cu clădiri reprezentative din oraş (muzee, lăcaşe de cult, obiective turistice, case memoriale etc.), precum şi cu informaţii despre Târgovişte, selectate din domeniile istoric, cultural, beletristic; un jurnal al proiectului, pentru fiecare grupă.
Proiectul a depăşit graniţele obiectului limba şi literatura română, interferând cu alte obiecte de studiu: istorie, geografie, arhitectură, religie.
Detaliile proiectului au fost prezentate elevilor în prima oră în care s-a discutat despre viitoarea realizare a acestuia. Elevii au fost împărţiţi în grupe, au primit bibliografia, precum şi materiale necesare culegerii informaţiilor.
Întrucât proiectul s-a dorit a fi interdisciplinar, cu o săptămână înainte de finalizarea proiectului de către elevi, am organizat un concurs, la care membrii juriului au fost profesori de istorie, geografie, religie, arhitectură, deoarece întrebările au aparţinut tuturor acestor domenii. Am oferit elevilor un set de fotografii ale diferitelor obiective culturale şi istorice din oraşul Târgovişte, cu o anumită importanţă istorică şi culturală: muzee, lăcaşe de cult, obiective turistice, case memoriale, clădiri administartive, statui.
Elevii aveau să răspundă unor întrebări ce priveau următoarele aspecte: ce anume reprezintă clădirea din fotografie; unde se află; ce statuie are în faţă; cum se numeşte biserica din fotografie; cărei perioade istorice sau arhitecturale îi aparţine; cărei personalităţi culturale îi aparţine casa din fotografie; ce importanţă a avut sau are în viaţa oraşului clădirea respectivă.
Rezultatele concursului au demonstrat atât cunoaşterea de către elevi a principalelor obiective culturale şi istorice din oraşul Târgovişte, cât şi dorinţa lor de implicare în acest proiect, precum şi spiritul de echipă.
Evaluarea proiectului s-a realizat pe baza obiectivelor stabilite iniţial şi cunoscute de către elevi, precum și a descriptorilor de performanţă. Autoevaluarea s-a realizat prin completarea de către elevi a unei fişe, pe care aceştia au primit-o după prezentarea produselor finale, care a cuprins afirmații precum: Tema proiectului mi-a plăcut/nu mi-a plăcut pentru că…; În echipă m-am simţit valorizat pentru că….; Cel mai greu la acest proiect a fost să…; Contribuţia mea la acest proiect a constat în…
Feedback-ul în acest proiect a fost reprezentat de completarea, de către elevi, a unor fişe cu întrebări: Ce ai învăţat lucrând împreună cu ceilalţi colegi? Ce a fost cel mai bine făcut în acest proiect? Care sunt, după părerea ta, dezavantajele lucrului în echipă? Care a fost cel mai plăcut aspect al realizării proiectului? Ce puncte slabe a avut proiectul din grupul tău? Care crezi că sunt avantajele muncii în echipă? Ce ai face diferit, dacă ar trebui să reconstruieşti proiectul? Ce alte teme doreşti să abordăm pentru un viitor proiect?
Prelucrarea răspunsurilor mi-a permis să înţeleg dacă metoda aleasă de mine a fost cea mai potrivită sau dacă va trebui modificată ori doar adaptată pentru colaborările viitoare. Totodată, feedback-ul a fost reprezentat de identificarea, în paginile jurnalelor de proiect, a unor aspecte plăcute sau mai puţin plăcute, ale muncii susţinute a elevilor. Cea mai dureroasă problemă observată de către aceştia a fost că nu toţi membrii grupelor formate s-au implicat în realizarea proiectului, unii dintre ei neîndeplinindu-şi sarcinile, ceea ce a atras după sine excluderea acestora din grup. Totodată, în jurnale s-au menţionat importanţa fiecărui membru al echipei, stabilirea unor legături de prietenie, precum şi descoperirea unui uriaş potenţial în ei înşişi şi a unor calităţi de care au fost mândri.