Imaginile statice și dinamice în cadrul orelor de limba și literatura română

Utilizarea imaginilor statice și dinamice (fotografii ale unor scriitori, fotografii cu spațiul fizic în care au trăit scriitorii sau în care se desfășoară anumite subiecte literare, ecranizări ale unor opera literare, interviuri cu scriitori etc.) ar putea fi unul dintre elementele centrale ale lecțiilor de limba și literatura română.

Imaginile sau sursele vizuale, prin specificul lor, au capacitatea de a face lecția de limba și literatura română mai accesibilă, mai atractivă pentru elevi.

Dintre avantajele folosirii imaginilor statice și dinamice în cadrul orelor de limba și literatura română, amintim:

  • au o forță de evocare deosebită;
  • elevul își poate folosi capacitatea de observație și gândirea critică;
  • pot oferi profesorului ocazia de a reface simplu și direct un crâmpei din atmosfera artistică a unei epoci;
  • oferă posibilitatea comparării unei opere literare cu modalitatea de ecranizare a acelei opere;
  • consolidează încrederea elevului în existența unei culturi aparte a audiovizualului modern;
  • imaginea este puternic conectată la structurile emoţional-afective ale receptorului şi are o mare rezonanţă pe acest palier, răspunsul acestuia venind mult mai repede (uimire, bucurie, tristeţe, groază, şoc etc.), comparativ cu ideea, care se adresează în primul rând raţiunii.

Dezavantajele folosirii surselor vizuale la clasă:

  • un timp destul de mare afectat în cadrul lecției;
  • imaginea poate fi trucată sau manipulată.

Învățarea prin cercetarea surselor vizuale este o metodă activă pentru că: permite evocarea trecutului, a unor personalități istorice, făcând realitatea istorică (prezentă în cadrul anumitor opere literare cu subiect istoric) palpabilă; în vederea descoperirii de noi adevăruri prin intermediul surselor vizuale, elevii urmează să efectueze demersuri activ-participative, cum ar fi: analiză și investigare atente, reconstituire de fapte, momente, evenimente din trecutul istoric, realizare de observații și analize critice, formare de atitudini adecvate, implicare intelectuală, afectiv-emoțională; permite profesorului medierea unei atitudini reflexive, interogative și de curiozitate față de realul istoric.

Deși utilizarea surselor vizuale este o condiție esențială pentru realizarea orelor de limba și literatura română, acestea trebuie folosite cu discernământ. Profesorul trebuie să realizeze o selecție riguroasă a surselor vizuale utile procesului de predare-învățare, iar utilizarea excesivă a acestora poate genera efecte negative, după cum constată prof. Aurora Dumitrescu de la Colegiul Comercial „Virgil Madgearu” Tîrgu-Jiu, într-un studiu intitulat „Învățarea vizuală”, publicat pe platforma iTeach: „Riscul utilizării predominante a imaginii în raport cu ideea (cuvântul), îl constituie inducerea unei pasivităţi în cadrul proceselor intelectuale şi menţinerea gândirii la un nivel intuitiv care nu depăşeşte limitele comunului sau ale caracteristicului obiectual”.

Bibliografie:
1. Bocoș, Mușata-Dacia, Instruirea interactivă: repere axiologice și metodologice, Editura Polirom, Iași, 2013;
2. Dumitrescu, Aurora (2015),  Învățarea vizuală, www.iteach.ro/action/file/download?file_guid=12329, accesat la 10 iunie 2018, accesat la 10 iunie 2018.

 

Articole asemănătoare