Metode alternative de evaluare

Teoria și practica actuală a evaluării își propun să valorifice maximal valoarea formativă a metodelor de evaluare cu incidența semnificativă asupra randamentului școlar, evidențiind: capacitatea metodelor de a surprinde diferitele categorii de rezultate școlare, efectele stimulative ale metodelor de evaluare asupra învățării de valorificare maximală a potențialului individual al elevilor, rolul metodelor în conturarea unor aptitudini și interese precum și în formarea deprinderii de învățare, de muncă independentă, capacitatea metodelor de a motiva, stimula și susține învățarea.

Este evocată frecvent relația dintre modul de evaluare,modul de învățare și rezultatele școlare,ceea ce impune precauții în legătură cu efectele negative ale unor modalități de evaluare deoarece pot genera învățare mecanică,atitudine selectivă privind conținuturile învățării care favorizează succesul imediat în defavoarea efectelor cu durabilitate în timp ,al culturii generale și formării structurilor intelectuale ,fenomene de „vânare a notelor” după un algoritm al evaluării care stimulează atitudini și comportamente speculative.

Metodele moderne, alternative și complementare de evaluare constituie o replică și o dezvoltare a metodelor tradiționale fiind recomandate pentru valențele lor formative. Ele privesc rezultatele obținute pe o perioada mai îndelungată: formarea unor capacități, dobândirea de competențe și mai ales schimbări în planul intereselor, atitudinilor, corelate cu activitatea de învățare.

Metodele incluse în această categorie sunt: observarea sistematică a comportamentului elevului față de învățare și față de activitatea școlară, portofoliul (raportul de evaluare), proiectul, fișele de activitate personală a elevilor, studiul de caz și altele. Dintre acestea,unele sunt utilizate și ca metode de învățare cu mare valoare formativă,datorită capacității de a actualiza și valorifica în situații inedite cunoștințele și capacitățile anterioare, de a stimula curiozitatea, interesul, spiritul de investigație, interacțiunea, comunicarea și rezolvarea în grup a sarcinilor.

Observarea sistematică a comportamentului subiecților oferă cadrelor didactice posibilitatea de a cunoaște evoluția elevilor (progresele/ regresele) interesele, aptitudinile, efectele situațiilor de evaluare asupra comportamentelor (cognitive, motivaționale, atitudinale). Realizată în mod sistematic,cu precizarea obiectivelor și utilizarea unor instrumente de înregistrare și sistematizare a informațiilor ,completată cu elemente care evidențiază intuiție, sensibilitate, subtilitate ,empatie, experiență, observația conduce la surprinderea profilului psihologic individual și de grup,la modelarea atitudinii și comportamentului didactic, la valorificarea maximală a potențialului elevilor și la prevenirea insuccesului școlar.

Portofoliul sau „raportul de evaluare” (I.T.Radu), „dosarul  progresiv”, „dosarul de învățare” (L.N.Belair), „portretul pedagogic” (M.Manolescu) se prezintă ca o colecție de lucrări, însoțită de o expunere de motive care justifică selecția acestora. Este o metodă complexă de evaluare,longitudinală,proiectată pe o perioadă mai lungă de timp, bazată pe un ansamblu de rezultate neimplicate în actul evaluativ. Valoarea pedagogică a portofoliului este dată de:

  • achizițiile sale, prin selecția pe care o face asupra conținutului;
  • consolidează elevului conștiința de sine, prin realizarea și selecția materialelor reprezentative, contribuind la formarea unei imagini de sine pozitive;
  • întărește încrederea în sine, dă forță personalității, stimulează preocuparea pentru autoreprezentare;
  • valorifică aptitudinile și interesele pe care le posedă elevul;
  • mobilizează resursele intelectuale, afectiv-emoționale și practic-acționale mai mult decât metodele obișnuite;
  • evidențiază progresul în învățare, oferind posibilitatea exprimării rezultatelor școlare în „producții personale” care nu țin cont în mod strict de criteriile formale;
  • pentru elevii care obțin rezultate slabe,care resimt situațiile de evaluare ca frustrante,portofoliul le acordă șanse de afirmare și de reușită;
  • se constituie ca suport pentru dezvoltarea parteneriatului activ cu familia și cu alți factori.

Proiectul constă în realizarea de către elevi a unei activități practice sau în rezolvarea unei  probleme pentru care elevii se documentează, observă, investighează, experimentează activități prin care colectează informații, date, materiale pe care le prelucrează și organizează într-o formă de prezentare/ produs.Sunt supuse evaluării atât aspectele care țin de proces (fazele, acțiunile, comportamentele), cât și de produsul final. Efectele formative asupra elevilor și rezultatelor școlare sunt determinate de următoarele aspecte:

  • conținuturile teoretice se conjugă cu cele aplicative, de cercetare, de explicare, elevii învățând să observe, să compare, să formuleze, să verifice ipoteze, să se documenteze din surse diverse, să valorifice informațiile, să argumenteze, să construiască sisteme de idei;
  • participând integral la derularea activității ,elevii trăiesc experiențe cognitive și  afective noi, își dezvoltă curiozitatea și interesul față de domeniul explorat,realizând o învățare afectiv-participativă (căutarea de răspunsuri, reflecția, spiritul critic, îndoiala și dorința de a verifica);
  • realizat ca activitate de grup ,are efecte asupra activității de organizare-distribuire a sarcinilor între parteneri, dezvoltă responsabilitatea personală față de ceilalți, stimulează comunicarea, colaborarea, analiză în grup a ideilor, alternativelor, concluziilor, formează spiritul de echipe și de fair-play;
  • creează condiții pentru realizarea unor activități extracurriculare, pentru valorificarea și completarea curriculumului formal,pentru contactul cu situații și experiențe sociale și profesionale,îmbogățind experiențele elevilor;
  • susținerea proiectului, individual sau în grup, dezvoltă capacitatea de esențializare, argumentare, exemplificare, demonstrare, cu efecte în planul valorificării potențialului individual/de grup;
  • elevii se integrează în grup în funcție de preferințe și participa la activități în funcție de posibilitățile lor, stimulați de încrederea acordată, de relațiile pozitive și entuziasmul generat de realizarea proiectului.

Investigația constă în explorarea unor situații noi ,foarte puțin asemănătoare cu cele anterioare ,prin utilizarea în mod creativ a experiențelor anterioare, desfășurându-se pe perioada unui an sau pe o perioada mai scurtă.Ca metodă de evaluare oferă elevului posibilitatea de a căuta soluții pentru situații inedite și în condiții noi de exigență, exercitând efecte noi asupra învățării prin stimularea interesului, curiozității. În condițiile investigației sunt integrate într-o unitate cunoștințe ,capacități, metodologii de informare/documentare și de cercetare științifică.

Fișele de activitate personală au rolul de a determina învățarea prin activitate proprie,dirijată și/sau independentă punând în evidență capacitatea de a învăța și de a utiliza în învățare strategii și instrumente mentale,operații ale gândirii și deprinderi de învățare,cum sunt:extragerea esențialului, utilizarea exemplelor.

Studiul de caz are ca notă specifică analiza și dezbaterea „cazului” fiind utilizat și pentru evaluarea modului în care sunt observate și explicate situații/ fenomene. El poate evidenția modul de analiză, înțelegere, interpretare și argumentare a unor fapte, capacitatea de a emite judecăți de valoare, relevând convingeri, atitudini, trăsături de personalitate. Valoarea lui formativă este dată și de posibilitatea că elevii să se transpună în cazurile respective generând trăiri afective și restructurarea unor atitudini și convingeri.

Efectele favorabile și nefavorabile ale metodelor de evaluare trebuie corelate cu situația de evaluare și cu modul de utilizare a lor de către profesor. Experiența demonstrează că  este productivă utilizarea unor metode variate pentru a realiza atât evaluarea unor forme diverse de manifestare a randamentului școlar,a unor obiective specifice diferitelor discipline de învățământ,cât și pentru adaptarea la particularitățile elevilor.

prof. Georgeta Haită

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/georgeta.haita

Articole asemănătoare