Analiza critic-constructivă a probei la lectură în sistemul PISA

Programme for International Student Assessment (PISA) este un studiu comparativ organizat la nivel internațional. Acesta urmărește să măsoare dezvoltarea competențelor de bază ale elevilor care se apropie de finalizarea învățământului obligatoriu, respectiv de 15-16 ani, în trei domenii și anume: citire/ lectură, matematică și științe. Un aspect important este acela că  se pune accent pe aplicarea cunoștințelor dobândite în viața de zi cu zi.

Printre țările participante se numără și România care, asemeni mediei internaționale, a înregistrat la ultima evaluare o ușoară scădere a rezultatelor. Țara noastră deține rezultate aproximative cu cele ale Moldovei, Bulgariei, Emiratele Unite Arabe și Muntenegru.

Rezultatele evaluării PISA oferă informații cu privire la realizarea unor obiective care vizează evidențierea nivelului de pregătire a elevilor români pentru educația permanentă, continuarea studiilor și pentru integrarea pe plan socio-profesional a absolvenților învățământului obligatoriu. De asemenea, sunt identificate aspecte care necesită îmbunătățiri.

Domeniul lectură vizează obiective care fac referire la înțelegerea, utilizarea și reflexia asupra textelor în vederea asimilării de cunoștințe și dezvoltării potențialului fiecărui individ.

Obiectivele tind spre realizarea unor interpretări corecte a textelor scrise și spre reflectarea asupra ideilor acestora, utilizarea informațiilor citite în diferite situații. Obiectivele se structurează pe trei categorii și anume înțelegerea textului, aplicarea și analiza informațiilor și sinteza și integrarea acestora în situații diverse. Pentru a face dovada înțelegerii textului, elevii trebuie să răspundă la întrebările adresate pe baza textului și să enumere elementele de limbaj conform indicațiilor. Toate informațiile sunt aplicate și analizate, iar elevii trebuie să interpreteze corespunzător expresiile, pe baza ideii generale a textului. Sinteza și integrarea solicită argumentarea punctelor de vedere cu exemple din text din perspectiva personajelor acestuia.

Cerințele sunt de tipul: Cu cine ești de acord?, Explică.., Argumentează-ți opinia cu privire la…, Extrage informații din text., Enumeră…, De ce crezi că…? Justifică., Interpretează următoarele propoziții/ expresii.

În proba de evaluare, itemii sunt diversificați. Astfel, identificăm atât itemi de tip obiectiv, cât și semiobiectiv sau subiectiv, prezentându-se în proporții variate. Itemii sunt organizaţi în secvenţe pe baza unui text care pornește de la o situaţie din viaţa reală.

Din categoria itemilor obiectivi sunt prezenți cei cu alegere multiplă și, de obicei, intră în categoria înțelegerii textului. Itemii semiobiectivi sunt prezenți sub forma celor cu răspuns scurt și apar frecvent pe parcursul probei. Itemii cu răspuns scurt, puțin elaborat, subiectivi sunt prezenți și armonizează/ uniformizează structura evaluării susținute de elevi. Jocul echilibrat dintre aceste tipuri de itemi oferă o curgere ușoară care sprijină elevii și îi ajută să dezvolte treptat ideile extrase din textele citite. Cursivitatea itemilor și maniera de abordare solicitată oferă o imagine de ansamblu etapizată a textului, cumva structurată/ delimitată și totodată închegată.

Aceste evaluări au în prim plan exprimarea propriei viziuni, a unui punct de vedere personal asupra lecturii și interpretării acesteia de către elevi, începând cu clasa a VII-a. Probabil, aceasta poate fi o justificare pentru care rezultatele de la clasa a VII-a s-au înregistrat ca fiind mai slabe. Elevii încă nu au asimilat experiență suficientă pentru a putea creiona critic o opinie.

La nivelul tuturor țărilor participante, pentru domeniul citire/ lectură, scorul a scăzut de la 493, în 2015, la 487. În România, pentru domeniul lectură/ citire s-a înregistrat o scădere evidentă, de la 434 la 428.

Conform ultimului raport al evaluării PISA, majoritatea elevilor români înțeleg texte simple, cu vocabular simplu și cu informații explicite. De asemenea, aceștia nu pot realiza conexiuni cu alte informații și mai ales, întâmpină dificultăți în formularea de concluzii și interpretarea semnificației textelor citite.

Doar 1% dintre elevii participanți au atins rezultatele specifice nivelelor 5 și 6 de performanță, ceea ce înseamnă că pot înțelege texte lungi, pot utiliza concepte abstracte, pot face diferența dintre fapte și opinii, spre deosebire de ceilalți menționați anterior care înțeleg texte de lungimi medii, extrag ideea principală, caută informații pe bază de criterii date și pot învăța mai departe din cele lecturate.

 

prof. Alexandra Brahă

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/alexandra.braha

Articole asemănătoare