Învățământul preșcolar românesc, mai mult ca oricând, a fost supus unor noi provocări în perioada actuală a pandemiei.
Activitatea didactică a fost transferată în mediul virtual unde comunicarea primește cu totul alte conotații. Preșcolarul are nevoie de contact direct, iar în contextul actual relațiile interpersonale au primit noi atribuții, au devenit indirecte.
Comunicarea educatoare-copil se realizează momentan în mediul on-line, nemaifiind limitată de spațiul fizic al sălii de grupă și nici de programul din grădiniță. Chiar dacă oferă mai multă libertate de accesare, în funcție de disponibilitatea părinților, presupune eforturi considerabile din partea tuturor celor implicați.
Cu toate acestea, am descoperit avantajele acestei noi căi de a păstra contactul cu toți preșcolarii grupei. Educatoarei i se atribui un nou rol, acela de a crea conținut didactic digitalizat și adaptat nivelului preșcolarilor, de a se conforma noilor cerințe educaționale și de a-și folosi competențele digitale.
A realiza activități didactice on-line impune respectarea unor deziderate referitoare la modul de structurare a informațiilor, la selectarea conținuturilor adecvate formării și consolidării comportamentelor preșcolarilor, la planificarea activităților, la selectarea surselor informaționale (adrese url, soft educațional), la realizarea proiectării activităților on-line, la selectarea unor teme interesante, atractive pentru copii, care să îndemne la implicare, conectare și interes crescut din partea lor, la păstrarea legăturii cu preșcolarii și familiile lor, consilierea acestora, stabilirea unor modalități de a se asigura feed-back-ul de către toți cei implicați (educatoare-copii-familii), analiza activităților on-line.
Așa cum arătat, beneficiile sunt nenumărate, însă absența contactului direct este resimțită acut în aceste zile. Emoțiile se transmit prin imagini foto sau video înregistrate de educatoare, respectiv de către părinți, în spațiul virtual al grupului închis pe rețeua de socializare.
Tocmai de aceea, este imperios ca materialele concepute de educatoare să respecte câteva cerințe: să fie atractive atât din punct de vedere estetic, cât și al dinamicii imaginilor și sunetelor, să conțină fotografii, imagini, filme adaptate nivelului de înțelegere al preșcolarului, să aibă o durată acceptabilă (5-10 minute), să cuprindă elemente de joc care să-l stimuleze pe copil, personaje-surpriză, care să-i capteze atenția și să-l motiveze în realizarea sarcinilor.
Dintre activitățile desfășurate cu preșcolarii, voi prezenta câteva exemple:
- „Silabe în mișcare” este o temă propusă preșcolarilor care îmbină cunoștințe din domeniul comunicării alături de exersarea unor mișcări în scopul reactualizării cunoștințelor referitoare la despărțirea cuvintelor în silabe și numărarea acestora, dar și executarea unor exerciții fizice pentru stimularea musculaturii corpului. Mai exact, copiii trebuie să găsească în spațiul locuinței, obiecte a căror denumire poate fi un cuvânt cu o silabă (două, trei, patru sau cinci), să le despartă în silabe, să grupeze obiectele/jucăriile după numărul de silabe. Căutarea lor se va face pe un traseu parcurs cu executarea unor variante de mers (normal, pe vârfuri, pe călcâie, etc.), asociind diverse mișcări ale brațelor, trunchiului, într-o atmosferă destinsă, de joc și amuzament.
- „Albina și versurile călătoare” – pe versurile unei poezii care descriu corpul unei albine, educatoarea desenează corpul acesteia. Copiii urmăresc filmul cu demonstrarea realizată pentru a desena și ei. Pentru a sprijini copiii în memorarea poeziei și în trasarea liniilor cât mai corect pentru a desena insecta, se reia poezia de câteva ori (pe fragmente, apoi integral), eventual se explică și cuvintele necunoscute. Astfel, copiii vor desena mai multe albine. Pentru a le stimula creativitatea, ei pot fi lăsați să completeze lucrarea cu alte elemente din natură (flori, fire de iarbă, copaci, stupi, alte insecte). Pentru a se oferi feed-back, se vor posta fotografii sau filmulețe de către părinți pe grupul închis existent.
Experimentând în această perioadă activitatea didactică în spațiul virtual, aș putea enumera, pentru cadrul didactic și pentru copii, câteva avantaje și dezavantaje ale acesteia. Avantaje pentru cadrul didactic:
- diversificarea demersului didactic;
- atribuirea de noi roluri pentru cadrul didactic;
- abordarea creativă a conținuturilor;
- diversificarea competențelor profesorului;
- adaptarea conținuturilor și metodologiilor didactice la noi cerințe;
- selectarea critică a materialelor;
- oportunități privind varietatea largă a instrumentelor de lucru online;
- conexiune cu alte cadre didactice;
- împărtășirea noilor experiențe cu ceilalți profesori;
- creșterea nivelului interactivității;
- îmbogățirea instrumentelor și metodelor de evaluare;
- abordarea integrată, transdisciplinară și interdisciplinară a conținuturilor.
Dezavantajele folosirii, pentru cadrul didactic:
- lipsa dotării corespunzătoare (dispozitive, acces internet, etc.);
- pregătire deficitară în utilizarea tehnologiilor digitale;
- impedimente în cooptarea tuturor preșcolarilor pentru participare;
- colaborare ineficientă cadru didactic-familia preșcolarului (preșcolarii nu pot accesa materialele fără sprijinul părinților);
- lipsa contactului interpersonal direct cu preșcolarii.
Avantaje pentru preșcolari:
- accesarea materialelor, cu ajutorul părinților, în funcție de disponibilitate, fără limitări temporale;
- interesul și curiozitatea față de tehnologiile digitale;
- activizarea preșcolarilor pentru a învăța noi abilități de comunicare;
- participarea la noi experiențe de învățare;
- păstrarea contactului cu colegii prin vizualizarea feed-back-ului oferit de fiecare participant;
- flexibilitate în realizarea sarcinilor propuse;
- unele avantaje pentru copiii cu dificultăți de învățare;
- învățare individualizată;
- formarea unor abilități de învățare inovatoare și de investigare ştiinţifică.
Dezavantajele folosirii, pentru preșcolar:
- • slaba dotare cu tehnologii digitale a familiilor copiilor sau chiar lipsa acestora;
• competențele digitale sunt abia la început în formarea la preșcolari;
• limitarea participării la activități în grupul de învățare datorită presiunii exercitate asupra părinților de alți factori (locul de muncă, alte probleme generate de pandemie);
• imposibilitatea preșcolarilor de a accesa singuri adresa grupului pe internet;
• dezinteres din partea copiilor/ familiilor datorită unor caracteristici singulare ale învățământului preprimar;
• lipsa materialelor necesare realizării unor activități on-line (hârtie colorată, acuarele, imprimantă, etc.).
Procesul educativ din învățământul preșcolar a primit alte caracteristici pedagogice prin intermediul tehnologiilor digitale care au adus noi valori învățării și au permis păstrarea legăturilor între membrii unui grup în lipsa contactului direct.
Bibliografie:
• programareliceu.files.wordpress.com/2014/07/suport_de_curs_integrare-tic-in-informatica.pdf.