Exemple de metode inovative de predare și de consolidare a învățării

Școlaritatea este vârsta care cuprinde cea mai importantă experienţă educaţională din viaţa unei persoane, pe parcursul ei înregistrându-se ritmurile cele mai pregnante în dezvoltarea individualităţii umane şi una din cele mai semnificative achiziţii, cu ecou evident pentru etapele ulterioare ale dezvoltării sale. Având în vedere necesitatea îmbunătăţirii calităţii educaţiei, tendinţele actuale vizează crearea unui mediu educaţional adecvat şi situarea copilului în centrul organizării procesului de învăţare-predare.

Metodele inovative au drept scop transformarea învățării bazate pe reproducerea informației într-un proces de educație activ, creativ, de stimulare, făcând trecerea de la pasiv (receptare) la atitudini active, de participare şi chiar de inovare. Aplicarea acestor metode cer din partea elevilor un efort intelectual susţinut, fiind puşi în situaţia de a emite idei, de a găsi soluţii pentru problemele noi apărute. Pentru a fi accesibile şi atractive copiilor, aceste metode se desfăşoară sub forma unor jocuri cu reguli.

Întregeşte floarea! – joc didactic

• Scopul:
-verificarea şi consolidarea cunoştinţelor elevilor despre anotimpul primăvara;
-dezvoltarea capacităţii de a sesiza legăturile dintre diferite fenomene ale naturii şi viaţa plantelor, animalelor şi activitatea omului;

• Obiective operaţionale:
-să aşeze pe planşă imaginile cu păsări, plante şi activităţi ale omului caracteristice acestui anotimp, motivând alegerea;
-să efectueze operaţii de adunare şi scădere în concentrul 0 – 100;
-să completeze textul dat cu semnele de punctuaţie care lipsesc;

• Sarcina didactică:
-completarea celor trei rânduri ale piramidei cu imaginile corespunzătoare ;
-descoperirea elementelor ce nu corespund anotimpului vizat ;
– rezolvarea operaţiilor de adunare şi scădere ;
– completarea textului cu semnele de punctuaţie care lipsesc;
– plasarea unei flori în ,,grădină” de către fiecare membru al echipei .

• Reguli de joc:
Se împarte colectivul de elevi în patru echipe astfel: zambile, lalele, narcise şi ghiocei, după care se prezintă elevilor sub formă de puzzle elementele componente ale plantei: rădăcina, tulpina, frunzele şi floarea. Pentru a descoperi ce floare se ascunde sub piesele de puzzle, elevii trebuie să rezolve corect cele patru probe. După fiecare probă rezolvată corect elevii primesc o piesă din puzzle astfel încât la finalul jocului fiecare din cele patru echipe să-şi întregească floarea.

• Elemente de joc: surpriză, mişcare, aplauze.
Material didactic: planşă pentru fiecare probă propusă spre rezolvare, imagini cu activităţi ale oamenilor, cu păsări şi plante, puzzle cu flori de primăvară, flori de hârtie, carioci, creioane colorate.

• Desfăşurarea jocului:
Elevii împărţiţi pe patru echipe, după fiecare probă rezolvată corect primesc o piesă din puzzle astfel încât la finalul jocului fiecare din cele patru echipe să-şi întregească floarea.

În cadrul orelor de matematică şi explorarea mediului, am folosit Metoda Cubului, apelând totodată şi la transdisciplinaritate. Pe fiecare faţă a cubului este scrisă câte o cerinţă:
• COMPARĂ – cele două mulţimi cu un număr diferit de elemente (un urs, trei vulpi). Ce mulţime are mai multe elemente? Dar mai puţine?
• ASOCIAZĂ – numărul trei cu titlul poveştilor în care se regăseşte acest număr! (,,Capra cu trei iezi”, ,,Cei trei purceluşi”)
• DESCRIE – un animal sălbatic care te-a impresionat (animal domestic, arbore, plantă)
• ANALIZEAZĂ – cum s-ar putea împărţi 5 flori între mama şi bunică cu ocazia Zilei de 8 Martie
• APLICĂ – cunoştinţe despre anotimpul Primăvara în interpretarea unui cântec referitor la acest anotimp
• ARGUMENTEAZĂ – ce comportamente/ situaţii ilustrate pe fişă sunt corect/se întâmplă mereu, uneori, niciodată (viaţa animalelor şi plantelor în anotimpul iarna sau vara)

Am ales utilizarea cât mai multor metode inovative deoarece acestea sunt centrate pe elev şi activitate; comunicarea este multidirecţionată; accentul este pus pe dezvoltarea gândirii, formarea de aptitudini, deprinderi; încurajează participarea elevilor, stimulează creativitatea; evaluarea este formativă iar relaţiile dintre cadru didactic şi elev sunt egale.
Prin aplicarea metodelor inovative, îmbinate cu cele clasice se poate contribui la asigurarea unei bune calităţi în educaţia copiilor.

Bibliografie
Breben, Silvia; Gongea, Elena; Ruiu, Georgeta; Fulga, Mihaela, Metode interactive de grup – ghid metodic, Editura Arves
Cerghit, I., 1997, Metode de învăţământ,  E.D.P., Bucureşti;
Moldoveanu, M., 2002, Mentalitatea creativă – perspectivă psihosociologică, Editura Coresi, Bucureşti;
Roco, M., 2004, Creativitate şi inteligenţă emoţională, Ed. Polirom, Iaşi

 

prof. Minodora Ungureanu

Liceul Teoretic Callatis, Mangalia (Constanţa) , România
Profil iTeach: iteach.ro/profesor/minodora.ungureanu

Articole asemănătoare