Învățarea informală a devenit deja o parte importantă a învățării muzicii. Semnificația acesteia va crește continuu în viitor, pe măsură ce tinerii continuă să se concentreze asupra învățării în afara instituției școlare.
Cum ar putea un profesor să profite de această învățare informală? De asemenea, ne putem întreba în ce măsură este inclusă tehnologia media și muzica în curriculumul actual? Care sunt consecințele învățării în rețea pentru un elev pasionat de muzică – un elev cu noțiuni elementare de tehnică instrumentală sau un elev „expert” care cântă la un instrument muzical?
Acestea sunt numai câteva întrebări, dintr-un complex incitant de problematici pe care „Noua Educație” le aduce în atenția noastră, din perspectiva educației muzicale contemporane
Deși calculatoarele pot fi utilizate pentru predarea și ilustrarea diferitelor elemente ale cântului instrumental, destul de amănunțit, controlul abilităților manuale și al învățării este mai dificil, dacă nu chiar imposibil.
Procesul multidimensional al învățării unui instrument muzical depinde încă de prezența „profesorului viu”, indicațiile și de controlul său mai degrabă decât de un computer, oricât de avansate ar fi aplicațiile software dedicate. Totuși, predarea video în timp real – predarea sincronă – sau directă, precum și salvarea diverselor postări de pe Internet pot duce predarea și activitatea didactică propriu zisă în zone îndepărtate, unde un profesor de instrument calificat poate fi dificil de găsit, datorită necesităților ce țin de formare, de capacitatea acestuia de a opera cu mijloace moderne TIC.
Software-urile pentru crearea muzicii s-au dezvoltat foarte mult în ultimul deceniu. Metodele de realizare a muzicii diferă în funcție de tipul și specificațiile tipului de software utilizat; principiul principal ce guvernează astfel de aplicații pare să fie conceperea (scrierea) întregii melodii și prelucrarea acesteia, cu un singur program. De asemenea, mulți dintre producătorii de software au construit site-uri de internet pline de melodii demonstrative create cu software-ul în cauză.
În practică, un profesor de muzică ar trebui să se concentreze pe claritatea și facilitățile de utilizare oferite de un software, pentru a permite utilizarea și în rândul elevilor, acasă sau la clasă, cu atât mai mult, dacă software-ul ales este capabil de funcționare online, poate fi creată o comunitate interactivă ce va funcționa ca un canal excelent de informații pentru discuții despre diferite întrebări despre software sau orice alte probleme muzicale (Evan, 2012).
Internetul este foarte util mai ales în învățarea muzicii cu acces automat, deoarece este ușor să găsiți orice informație ori de câte ori este nevoie. Internetul poate fi clasificat și din perspectiva unui mediu de învățare bazat pe cerințe. Cei care optează pentru învățarea muzicii utilizând internetul și aplicațiile dedicate acestui scop ar putea deveni cu ușurință și producători de informații.
Internetul este un mediu de producție social și comun unde inevitabil apar „participarea și interacțiunea, distribuirea de produse, producția de muzică co-operațională și neconformă, în acest sens sunt tipice Facebook, Wikipedia, YouTube, TeacherTube etc. Internetul poate deveni, de asemenea, un loc strategic pentru marketing, vânzare și cumpărare a produselor create. În industria muzicală, magazinul Thomann (Thomann Romania, 2022), spre exemplu, a devenit un standard atunci când oamenii discută prețurile instrumentelor muzicale și le compară în Europa.
Tehnologia muzicală este prezentă în mediile educaționale ce beneficiază de un minim de dotări necesare, fiind foarte familială elevilor și persoanele care nu au un profesor de muzică calificat, care nu are competențe de a cânta la vreun instrument muzical, ajutându-i pe aceștia, prin tutoriale simple sau demo-uri edificatoare, să poată acumula deprinderi elementare de a cânta la un instrument muzical, posibilitatea de cânta în direct cu un tutore, fiind desigur un element benefic și eficient.
„Noi stele” pot apărea pe Internet peste noapte, dar este interesant să urmărim producătorii de programe software generale și aplicații educaționale specifice, dorind în același timp să satisfacă nevoile unui grup tot mai mare de utilizatori, oameni care doresc să învețe tot mai multe despre muzică și ceea ce face muzica prin intermediul noilor tehnologii informatice.
Totuși, în numeroase dezbateri publice au fost semnalate deseori pericole și dezavantaje în utilizarea mediilor virtuale, a internetului, pentru copii, ca elemente vulnerabile ale acestor rețele.
Pentru copii, internetul, jocurile digitale, televiziunea și alte produse mass-media par să devină în ultima perioadă un loc de învățare, o sursă de comunitate și uneori, prilej de bucurie. În lumea școlară, culturii mass-media nu i s-a oferit prea mult spațiu, deși în cel mai bun caz mass-media le-ar putea îmbunătății activitățile școlare și situațiile didactice prin construirea și introducerea unor culturi noi de învățare, cu rădăcini în cuceririle științifice și cunoașterea secolului XXI. Mediul virtual, Internetul devine astfel treptat un fel de caiet comun ori Blackboard pe care profesorii și elevii de asemenea, îl pot exploata în rezolvarea problemelor muzicale.
Actorii educaționali pot construi și vizualiza conținut de cunoștințe specific, creând continuu noi informații potrivite pentru ei, iar eliberarea creativității creează suficiente premise ale unei abordări personalizate a realității, a interactivității și interculturalității.
În comunitățile de internet astăzi se folosesc preponderent soluții simple, aplicații, servicii sau instrumente mai mult pentru susținerea, producerea, împărtășirea, predarea, studierea și comunicarea unor noțiuni sau cunoștințe. Blog-urile, site-urile wiki sau cele educaționale, podcast-urile, bazele de date educaționale, rețelele specifice anumitor activități educaționale etc. devin pas cu pas o parte importantă a viitorului mediu de predare, învățare și evaluare, precum și de cercetare; iată câteva exemple:
- Musicators – platformă muzicală gratuită; exerciții muzicale online (Musicators, 2022),
- Flat (Flat, 2022) – platforma de educație muzicală ușor de utilizat, bazată pe cloud,
- Emusical – platformă online de educație muzicală (Emusical, 2022),
- Teoria – site web dedicat studiului și practicii teoriei muzicii (Teoria, 2022),
- Music Teachers Resources – platformă online și bibliotecă virtuală cu resurse educaționale (Musicteacherresources, 2022),
- Topmusic – portal de podcast-uri pentru educația muzicală (Topmusic, 2022),
- Sheet Music Consortium – platformă de accesare a colecțiilor online de partituri muzicale (Sheet Music Consortium, 2022),
- Academic Google sau Google Scholar – motoare de căutare gratuite ce oferă o căutare de tip text-integral de publicații științifice în toate formatele și disciplinele (Google Scholar, 2022).
În acest context, Google Earth (Stuart, Greenwood, & David, 2011) face o referire inteligentă la un vechi proverb chinezesc: „Ușa este deschisă, trebuie doar să intri!”.
Tehnologia este un instrument/ mijloc didactic, ceea ce presupune ca și necesitate imediată, ca profesorii să înțeleagă și să aplice aceste noi oportunități de lucru, dintr-o perspectivă practic-aplicativă, în același timp preocupându-se suficient de îmbunătățirea propriei perfecționări, conștienți fiind că, datorită ritmului alert de evoluției al noilor tehnologii, dezvoltarea acestora nu se va opri aici, diversele instrumente didactice expuse sumar aici și noile cunoștințe nu sunt în sine suficiente.
Predarea și învățarea sunt procese dinamice care implică numeroși factori. Atunci când este vorba de utilizarea eficientă a tehnologiei, combinația și interacțiunea tuturor elementelor integrante nu au fost întotdeauna luate în considerare pe deplin.
Activitățile didactice cu specific muzical din sălile de clasă, cabinetele de muzică sau sălile de repetiție, cu sau fără tehnologie, nu pot garanta un succes absolut al învățării doar prin implicarea resursei umane, arta muzicală și didactica acesteia presupune luarea unor decizii în timp real, din punct de vedere educațional, profesorii calificați, dar și cei necalificați, având capacitatea de a face ajustări sau adaptări din mers pentru implementarea firească a demersurilor pedagogice dorite.
Utilizarea oricărui instrument de predare-evaluare, inclusiv noile tehnologii, necesită capacitatea de a lua în considerare, mai mult, de a selecta acel instrument numai din perspectiva importanței acestuia în gestionarea etapelor de formare unor competențe necesare/obligatorii la elevi, corelate cu documentele curriculare aprobate sau întocmite și numai pornind de la rezultatele învățării, de la mediul educațional și de la calitatea instrumentului în sine; acest lucru este de remarcat, însă, în lumea în curs de schimbare rapidă, principiile fundamentale ale predării și învățării rămân imperative indiferent..
O provocare specială pe care tehnologia o aduce profesorilor de muzică este aceea de a cunoaște modalitățile de a aduce în cadrul școlii cunoștințele pe care elevii le dezvoltă în afara școlii despre compoziția și producția de muzică digitală. Alte provocări, așa cum au fost identificate la începutul secolului XXI în educația muzicală occidentală se refereau la învățarea explorativă în muzica creativă și pe cea participativă și centrată pe elev, moduri individualizate de învățare.
De altfel, în occident, cerințele curriculare actuale referitoare la tehnologia digitală include o gamă largă de evoluții tehnologice care au avut loc în ultimul deceniu, au avut un impact considerabil asupra a ceea ce este predat ca parte a curriculumului muzical. Industria muzicală din secolul XXI folosește tehnologia digitală în multe aplicații inclusiv interpretare și compoziție, precum și în înregistrare și publicare.
Noile tehnologii transformă muzica și modul în care oamenii abordează multe activități muzicale tradiționale. Este de așteptat ca acum profesorii să încorporeze în activitatea lor didactică o parte sau o cantitate considerabilă din acest nou hardware și software. Este posibil ca adoptarea și implementarea tehnologiei digitale să fi provocat deja unele schimbări radicale.
Spre exemplu, un profesor din Marea Britanie, Dan Jones, a vrut să inoveze în predarea educației muzicale din țară, a reușit să revoluționeze modul de interacțiune cu elevii care studiau muzica, inovând cu tehnologia digitală numită JamPod (Mix Music Education, 2022). Programul său unic, este menit să permită elevilor să experimenteze practic muzica cu totul special. Practic, elevii controlează sunetul din căști și profesorul controlează suita de sunete, astfel elevii își aleg singuri ce material muzical au nevoie pentru lucrările lor muzicale. Acest tip de program online poate fi folosit în aproape toate școlile din Anglia, el a fost proiectat pentru a facilita mai ușor predarea de educație muzicală prin intermediul tehnologiei relevante pentru o pedagogie modernă.
Programul în cauză a avut un real succes, ca urmare a operativității lui, echipa care s-a ocupat noi linii melodice dintr-o gama variată. Tipul acesta de instrument tactil, se regăsește în mai multe modele, exemplul nr.1: Volca Beats-Volca (KORG volca drum – Features, 2022), sau exemplul nr.2: Volca Bass-Volca Kevs (Introducing KORG volca bass, 2022).
Internetul oferă aceste posibilități, facilitează dezvoltarea simțurilor autentice și dezvoltă plăcerea de a descoperi noi orizonturi muzicale.
Gadget-urile precum telefoane moderne, iPad, tablete și alte device-uri permit tuturor persoanelor interesate de muzică, indiferent de vârstă, să pătrundă în misterele muzicii, să experimenteze, să creeze conținut.
Toate aceste tehnici noi care ajută modul de predare și învățare îi determină pe cursanți să participe activ la dezvoltarea lor personală artistic/ muzical. Influența noilor gadget-uri și programe inovative creează modalități noi de predare-învățare, în contrast și cu metodele vechi (Supporting Virtual Learning through e-tutoring, 2010).
Lucrări citate
Emusical. (2022, februarie 15). Preluat de pe emusical.ro: emusical.ro
Evan, T. (2012). Hybrid spaces and hyphenated musicians: secondary students’ musical engagement in a songwriting and technology course. Music Education Research, pg. 329-346. doi:https://doi.org/10.1080/14613808.2012.685459
Flat. (2022, februarie 15). Preluat de pe flat.io: flat.io
Google Scholar. (2022, februarie 15). Preluat de pe Google Scholar – Wkipedia: ro.wikipedia.org/wiki/Google_Scholar
Introducing KORG volca bass. (2022, februarie 20). Preluat de pe youtube.com: https://www.youtube.com/watch?v=PxKC9jhuA3k
KORG volca drum – Features. (2022, februarie 20). Preluat de pe youtube.com: https://www.youtube.com/watch?v=u74o8LM5T20
Mix Music Education. (2022, februarie 14). Preluat de pe mixmusiceducation.co.uk/jampod: www.mixmusiceducation.co.uk/jampod/
Musicators. (2022, februarie 15). Preluat de pe Musicators – Educație muzicală Digitală: musicators.com/?lang=ro
Musicteacherresources. (2022, februarie 15). Preluat de pe music-teacher-resources.com: www.music-teacher-resources.com
Sheet Music Consortium. (2022, februarie 15). Preluat de pe digital.library.ucla.edu: digital.library.ucla.edu/sheetmusic
Stuart, W., Greenwood, J., & David, N. (2011, iunie 6). Teachers’ use of digital technology in secondary music education: illustrations of changing classrooms. British Journal of Music Education. doi:https://doi.org/10.1017/S0265051711000039
Supporting Virtual Learning through e-tutoring. (2010). În B. Kopp, G. Melanie, M. Heinz , & Benhard (Ed.), E-Collaborative Knowledge Construction: Learning from Computer-Supported and Virtual Environments (ed. ebook, pg. 23-56). Munchen, Germany: Bernhard Ertl – Universitat der Bundeswehr. doi:10.4018/978-1-61520-729-9
Teoria. (2022, februarie 15). Preluat de pe teoria.com: www.teoria.com
Thomann Romania. (2022, ianuarie 3). Preluat de pe thomann.de: www.thomann.de/ro/index.html,
Topmusic. (2022, februarie 15). Preluat de pe topmusic.co/music-education-podcasts-creating-modern-musicians/: topmusic.co/music-education-podcasts-creating-modern-musicians