Evaluarea este un proces esențial în educație, având multiple funcții: diagnosticare, reglare, orientare, motivare și certificare. Astfel, evaluarea computerizată – inițială, simularea examenelor, formativă- este un instrument modern, menit să ofere date obiective și rapide despre nivelul de pregătire al elevilor. Cu toate acestea, eficiența și relevanța acestui tip de evaluare trebuie analizate atent, având în vedere atât avantajele, cât și dezavantajele.
Scopul acestui articol este de a reflecta asupra unor aspecte precum criteriile și modalitățile de evaluare, eficiență și relevanță, avantaje și dezavantaje ale evaluării inițiale computerizate.
Rolul și funcțiile evaluării
În procesul educațional, evaluarea nu se limitează doar la verificarea cunoștințelor, incluzând și analiza metodelor didactice, a resurselor utilizate și a impactului pe care profesorul îl are asupra elevilor. Astfel se conturează mai multe întrebări fundamentale, acestea fiind tot atâtea motive de reflecție:
- Ce evaluăm? (conținuturi, competențe, metode, atitudini)
- Cum evaluăm? (teste standardizate, observație sistematică, proiecte, portofolii, autoevaluare)
- În ce scop evaluăm? (diagnoză, progres, certificare)
- Cum realizăm transferul de cunoștințe pentru ca rezultatele evaluării să fie cele scontate? Cum motivăm intrinsec elevii pentru o învățare eficientă?
În plus, evaluarea profesorilor trebuie să urmărească aspecte precum inteligența pedagogică, pregătirea de specialitate, comunicarea eficientă, ingeniozitate, seriozitate, punctualitate, capacitatea de adaptare, deschiderea spre modernitate și inovație.
Reflecție:
- Ce înseamnă un profesor bun din perspectiva profesorilor?
- Cât de importantă este vocația?
- Cum se preconizează a se realiza observarea profesorilor la clasă?
- Care sunt rezultatele așteptate de profesori, dar și de părinți, cum reușim să realizăm transferul de cunoștințe, dar și motivarea intrinsecă a elevilor?
- Cum evaluăm capacitatea reflexivă a profesorilor? Cum observam că profesorul este reflexiv?
- Cum creăm mecanisme de evaluare continuă? Care sunt criteriile relevante din grila de evaluare/ autoevaluare?
Pentru răspuns la aceste întrebări, enumerate deasupra, considerăm o multitudine de indicatori relevanți în diferite domenii de competență profesională, scale de apreciere, de autoevaluare, grile din sisteme internaționale și multe, multe motive de a fi competent/ responsabil/ creativ la clasă, de a schimba metode, stil, conținuturi pentru reușită și performanță.
Un profesor bun nu este doar bine pregătit, el este și capabil de autoanaliză și reglare. Observăm dacă un profesor este reflexiv prin utilizarea unor instrumente precum: portofoliul didactic, autoevaluarea și evaluarea de tip peer-learning, analiza lecțiilor filmate, fișe de observație sistematică.
Din ce sunt evaluați (și profesorii și elevii) aceea vor dezvolta/ deprinde/ învăța. Evaluăm conținuturi, metode, stil de predare, atitudini ( cât entuziasm vs. blazare se poate transmite o dată cu ideile) și chiar scopurile, modalitățile de utilizare a cunoștințelor, la ce folosesc noțiunile/ cunoștințele învățate. Aceste interogații sunt tot atâtea puncte de reflecție și analiză privind evaluarea, atât a elevilor cât și a profesorilor.
Testările standardizate, aplicate în acest an în județul Timiș și desfășurate pe platforma Brio, au avantaje și dezavantaje.
Avantaje, conform descrierii Brio:
- Oferă rezultate obiective și rapide;
- Permite analiza datelor pe grupuri țintă;
- Reduce subiectivismul evaluării tradiționale;
- Pot evalua obiectiv cunoștințele elevilor la principalele discipline de studiu;
- Întrebările dintr-o serie, adresate unui elev la un test, acoperă materia abordată într-un an de studiu;
- Gradul de dificultate al întrebărilor se adaptează pe parcursul testării în funcție de performanța dovedită de elev;
- Se aliniază tendințelor internaționale de digitalizare;
- Permit retestarea fără ca întrebările să se repete.
Dezavantaje evidențiate în cadrul discuțiilor
- Itemii standardizați cu alegere duală sau multiplă sunt limitați, nu măsoară competențele creative și atitudinile elevilor;
- Itemii nu sunt în concordanță cu cei specifici Evaluării Naționale;
- Deși interesante, exercițiile sunt irelevante;
- Dezinteresul elevilor față de această testare este cauzat de absența notelor;
- Anexele tip raport în care sunt prezentate rezultatele pentru toți elevii din același an școlar și din aceeași clasă, pe secțiuni, global, fără a fi precizate rezultatele în mod individual, la nivel de elev și fără ca aceste rezultate să ajungă, în anumite unități, la profesorul care predă la clasă;
- Modalitatea de calcul al punctajului obținut este diferită de cea aplicată la clasă.
Concluzii
Evaluarea continuă, adaptată nevoilor actuale, este soluția și cheia pentru o educație performantă. Scopul evaluării este dezvoltarea competențelor necesare pentru succesul viitor al elevilor.
Sunt apreciați profesorii deschiși la metode moderne, competenți, implicați și creativi, care își evaluează constant impactul asupra elevilor și care mențin colaborarea cu părinții pentru reducerea disensiunilor dintre școală și familie, cultivând un dialog eficient și de durată.
Bibliografie
1. Ghidul metodologic pentru aplicarea programelor școlare la disciplinele din Aria curriculară Limbă și comunicare, Învățământ gimnazial, Editura Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație, București, 2023
2. Florentina Sâmihăian, O didactică a limbii și literaturii române, Provocări actuale pentru profesor și elev, Art educațional, 2014