Comunicarea este una dintre formele cele mai profunde de cunoaștere de sine și de conectare cu ceilalți. În contextul actual, dominat de rețele sociale și de prezența inteligenței artificiale, ea nu mai reprezintă doar un proces de transmitere a informației, ci devine un spațiu de construcție identitară, un joc permanent între real și virtual, între autenticitate și reprezentare.
Termeni-cheie: comunicare, TEDx, eu virtual, mituri, funcțiile limbajului, tipuri de texte, educație media, inteligență artificială (AI)
În discursul său TEDx, profesorul și doctor în psihologie Mihnea Măruță, autor al lucrării de doctorat „Identitate virtuală”, face o trimitere sugestivă la miturile lui Narcis și Pygmalion, arătând cum ne regăsim astăzi în oglinda ecranelor, fascinați de propriul profil digital. Suntem asemenea lui Narcis îndrăgostit de reflexia sa, sau îndrăgostiți de imaginea pe care noi înșine o modelăm, precum Pygmalion, care se îndrăgostește de statuia pe care o modelează? Aceste repere mitologice oferă elevilor o cheie de lectură culturală. În spatele tehnologiei se ascunde aceeași nevoie umană de recunoaștere, iubire și sens.
Prin analiza acestui discurs, elevii de clasa a IX-a au descoperit cum se manifestă în comunicare emițătorul, receptorul, mesajul, canalul, codul, contextul și referentul, modul în care funcțiile limbajului (referențială, expresivă, conativă, fatică, poetică, metalingvistică, cognitivă) se combină subtil pentru a produce efecte emoționale și persuasive. Discursul TEDx a devenit astfel o sursă autentică de învățare, în care teoria s-a contopit cu reflecția asupra propriei experiențe digitale, elevii descoperind cum se rescriu zilnic aceste mituri în mediul online. Selfie-ul, filtrul, algoritmul devin forme moderne ale oglinzii și ale iluziei.
Scopul central al lecției „Eul virtual și lecția despre comunicare” a fost acela de a demonstra că funcțiile limbajului pot fi înțelese mai bine atunci când sunt trăite și experimentate. Elevii nu doar au analizat mesajele, ci le-au și produs, asumându-și roluri variate: jurnalist (redactând o știre), copywriter (creând o reclamă), poet (scriind un text liric), dramaturg, eseist sau autor de text multimodal. Astfel, teoria comunicării s-a transformat într-un laborator de creație și reflecție identitară.
Demersul didactic a fost construit în jurul ideii că înțelegerea comunicării devine mai profundă atunci când este raportată la exemple autentice și la experiența personală a elevilor. Activitățile propuse au urmărit, în primul rând, clarificarea elementelor situației de comunicare și a funcțiilor limbajului prin analiza unor secvențe relevante din discursul TEDx, care au permis observarea concretă a mecanismelor comunicării contemporane. În același timp, elevii au fost încurajați să relaționeze aceste concepte cu miturile culturale ale lui Narcis și Pygmalion, repere simbolice care modelează percepția asupra sinelui și a imaginii în mediul digital.
Un accent important a fost pus pe stimularea gândirii critice față de comunicarea mediată digital și față de influența rețelelor sociale, astfel încât elevii să poată analiza nu doar mesajele recepționate, ci și intențiile și efectele acestora
Prin această lecție, elevii au învățat „cum comunicăm” și ,,cine devenim atunci când comunicăm”.
Contextul și instrumentele de lucru
Ideea lecției a pornit de la observația că elevii se raportează zilnic la propria imagine în mediul online și la felul în care aceasta este construită și percepută. Pornind de la acest interes natural pentru eul digital, a fost valorificat la clasă discursul TEDx al lui Mihnea Măruță – „Ce ne seduce într-o rețea de socializare” – ca text-suport pentru explorarea comunicării și a construcției identitare în mediul digital.
Participarea elevilor și motivația demersului
În activitate a fost implicată clasa a IX-a , pentru care tema identității și a comunicării digitale este atât actuală, cât și formativă. Au fost valorificate perspectivele lor spontane asupra rețelelor de socializare și transformate într-un cadru de analiză critică.
S-a prezentat conceptul de „eu virtual”, explicând modul în care acesta se regăsește în viața de zi cu zi. Pentru a facilita implicarea, elevii au discutat inițial liber despre practicile lor digitale — postări, selfie-uri, filtre, reacții — ceea ce a creat un teren comun de comunicare și a deschis drumul către analiza discursului. Această etapă a fost esențială pentru conectarea cu tema lecției. Elevii au recunoscut rapid situații concrete în care elementele comunicării și funcțiile limbajului apar în mediul online.
Analiza fragmentelor din discursul TEDx a facilitat trecerea elevilor de la experiența personală la conceptualizare, oferindu-le un cadru concret de reflecție asupra comunicării.
Competențe generale
Prin activitățile desfășurate, lecția a contribuit la dezvoltarea capacității elevilor de a recepta texte de diferite tipuri, valorificând atât dimensiunea lor informațională, cât și pe cea formativă. Totodată, elevii și-au consolidat competența de a redacta texte funcționale și nonliterare adecvate diverselor situații de comunicare, adaptând mesajul la context și la intenția comunicativă. Utilizarea adecvată a limbii române în contexte variate de comunicare, inclusiv în mediul digital, a reprezentat o direcție constantă a demersului didactic, vizând formarea unei exprimări corecte, nuanțate și responsabile.
Valori și atitudini
Activitățile propuse au urmărit formarea și consolidarea unor valori și atitudini esențiale pentru comunicarea în mediul contemporan. Elevii au fost încurajați să dezvolte o atitudine reflexivă față de comunicarea digitală, conștientizând importanța responsabilității în construirea și gestionarea propriei imagini online.
Prin dialog, dezbatere și activități de grup, elevii au exersat o abordare flexibilă și tolerantă a opiniilor și a argumentelor celorlalți, învățând să respecte diversitatea perspectivelor și să participe constructiv la schimburile de idei. Astfel, comunicarea a fost înțeleasă nu doar ca transmitere de informații, ci ca un proces relațional, bazat pe respect, empatie și responsabilitate.
Strategiile didactice au fost gândite astfel încât să valorifice munca în echipă, analiza pe secvențe și sarcinile scurte, gradate, care permit elevilor să coreleze conceptele teoretice (situația de comunicare, funcțiile limbajului, eul virtual) cu experiențele lor cotidiene din mediul digital. Condițiile prealabile au presupus cunoașterea elementelor de bază ale comunicării, astfel încât elevii să poată identifica emițătorul, receptorul, mesajul, canalul și codul, să recunoască funcțiile limbajului în contexte autentice și să utilizeze adecvat registrele comunicaționale în mediul offline și online.
Obiectivele didactice au fost proiectate astfel încât elevii să își dezvolte capacitatea de a selecta informațiile relevante din discursul TEDx. Elevii au fost încurajați să își argumenteze propria viziune asupra modului în care funcțiile limbajului se manifestă în comunicarea online și să integreze conceptele despre eul virtual în propria reflecție identitară și în modul de utilizare responsabilă a tehnologiei.
Abilități exersate
Pe parcursul lecției, elevii au exersat analiza comparativă a unui discurs public contemporan și a unor fragmente culturale, precum miturile și textele-suport, din perspectiva situației de comunicare. Activitățile de producere de texte au contribuit la dezvoltarea capacității de a crea mesaje informative, persuasive, expresive sau multimodale, adaptate scopului comunicării în mediul online. Evaluarea s-a realizat prin câte un feedback individual și pe grupe în funcție de realizarea sarcinilor de lucru din cadrul etapelor lecției.
Activitatea a fost structurată după scenariul didactic: EVOCARE, REALIZAREA SENSULUI, REFLECȚIE, EXTINDERE.
Prima etapă, de evocare, i-a provocat pe elevi să-și privească propriile profiluri de social media – fără nume, fără date personale, doar imagini și descrieri. Li s-a cerut să noteze două întrebări: „Ce spune această imagine despre mine?” și „Ce aș vrea eu, de fapt, să spună?”. Demersul s-a orientat către discursul TEDx al lui Mihnea Măruță, subliniind faptul că autorul asociază ideea de eu virtual cu miturile lui Narcis și Pygmalion. Detaliul le-a atras atenția elevilor, prin conexiunea dintre lumea digitală și repere culturale vechi.
Intenția a fost aceea de a crea o punte între trăirile lor cotidiene și tema lecției: comunicarea ca formă de construcție identitară. Înainte de a înțelege teoria comunicării, era important ca elevii să se recunoască pe ei înșiși în problema discutată.
În etapa de realizare a sensului, elevii au urmărit discursul TEDx și au primit provocări, concepute pentru a dezvolta înțelegerea situației de comunicare și a funcțiilor limbajului:
a. Care este prima impresie după vizionarea discursului?
b. Identifică două momente-cheie în care funcția expresivă sau conativă devine vizibilă.
c. Ce relație stabilește M. Măruță cu publicul? Identifică indici fatici și metalingvistici.
d. Alege un fragment în care autorul explică o idee și reformulează-l în propriile cuvinte.
e. Cum interpretezi referirea la miturile lui Narcis și Pygmalion? Ce rol are în discurs?
f. Ce înseamnă „eul virtual” pentru tine? Dă un exemplu din mediul digital.
g. Dacă ai putea adresa o întrebare lui Măruță despre comportamentul online al adolescenților, care ar fi aceea?
h. Leagă ideile discursului de o experiență personală sau de un alt text (film, eseu, roman).
i. Creează un scurt text (știre, reclamă, poezie, descriere, text narativ sau multimodal) care exprimă modul în care te vezi „în oglinda digitală”.
Aceste exerciții au facilitat trecerea de la ascultare la analiză. Elevii au observat cum funcționează concret elementele comunicării și cum limbajul devine instrument de persuadare sau de autoreprezentare.
Etapa reflecției a început cu o discuție despre modul în care Mihnea Măruță își construiește discursul. Elevii au observat rapid că autorul stăpânește tehnici de persuadare, folosind exemple familiare publicului, un ton accesibil și argumente sprijinite pe repere culturale solide. Ei au remarcat și utilizarea elementelor paraverbale: modul în care își modulează vocea, pauzele deliberate, accentuarea unor termeni-cheie și ritmul discursului, toate folosite pentru a sensibiliza publicul și pentru a-i menține atenția. Elevii au înțeles că aceste strategii îl ajută pe autor nu doar să transmită informații, ci și să creeze o relație de încredere, să-și promoveze cercetarea și, într-o anumită măsură, să „vândă” ideea centrală a cărții sale.
Un alt aspect discutat a fost felul în care Măruță apelează la literatură ca instrument de cultură: invocând miturile lui Narcis și Pygmalion, el oferă o cheie de lectură care depășește nivelul tehnologic și dezvăluie faptul că eul virtual este, de fapt, o extensie modernă a preocupărilor umane universale. Această abordare i-a ajutat pe elevi să înțeleagă că identitatea digitală nu este un fenomen recent, ci o continuare firească a felului în care oamenii au cultivat mereu imagini despre sine.
În această etapă, au fost consolidate și alte două direcții majore de înțelegere. Pe de o parte, elevii au ajuns să perceapă discursul public ca pe o construcție complexă, în care limbajul verbal și cel paraverbal se îmbină pentru a produce sens, emoție și influență asupra receptorului. Pe de altă parte, activitățile de analiză și dezbatere au evidențiat faptul că eul virtual nu reprezintă doar o simplă imagine sau prezență online, ci o dimensiune culturală și afectivă a identității, care necesită o abordare critică, conștientă și responsabilă.
Pentru etapa de extindere au fost propuse sarcini diferențiate, astfel încât fiecare elev să poată aplica noțiunile dobândite într-un mod personal și creativ. Activitatea a urmărit trecerea de la analiza discursului la producerea unor texte adaptate scopului comunicării, oferind elevilor posibilitatea de a-și asuma roluri variate în comunicare. Unii elevi au optat pentru redactarea unei știri care relata obiectiv desfășurarea conferinței TEDx valorificând funcția referențială a limbajului, în timp ce alții au conceput o reclamă pentru o rețea de socializare imaginară punând în evidență funcția conativă și tehnicile persuasive.
Alți elevi au elaborat texte narative, dramatice, explicative sau descriptive, fiecare ilustrând o altă funcție a limbajului. Activitatea a fost completată de realizarea unui colaj digital multimodal, sub forma unei prezentări intitulate „Cine sunt eu online?”, în care un grup de elevi a combinat imagini, fragmente video și text, demonstrând capacitatea de a integra diferite coduri de comunicare într-un mesaj coerent și expresiv.
Concluzii
Parcursul activității a evidențiat că metodele moderne de predare, bazate pe observație, analiză activă și producție proprie de texte, facilitează înțelegerea profundă a comunicării în mediul digital. Elevii au constatat că discursul lui Mihnea Măruță nu este doar un material de analiză, ci și un model de tehnici de persuasiune, combinarea elementelor verbale și paraverbale și gestionarea emoțiilor publicului. Astfel, lecția a transformat receptarea pasivă într-o experiență activă, în care competențele de comunicare se dezvoltă prin experimentare și reflecție.
Feedback-ul elevilor a arătat că implicarea activă, sarcinile diferențiate și posibilitatea de a deveni „creator de comunicare” au crescut interesul și motivația. Această abordare a demonstrat formarea competențelor de comunicare nu doar prin teorie, ci prin experimentarea, evaluarea și ajustarea continuă a propriilor mesaje. În plus, activitatea a subliniat rolul esențial al colaborării, al dialogului și al responsabilității digitale în construirea unui eul conștient și informat în era online.
Observații asupra activității
Predarea acestei lecții s-a dovedit relevantă prin faptul că elevii au ajuns să conștientizeze rolul esențial al comunicării în construcția identității personale, în special în mediul digital, unde imaginea de sine este permanent negociată și expusă. De asemenea, activitățile propuse le-au oferit posibilitatea de a observa interdependența dintre limbaj, emoție și tehnicile persuasive, identificând modul în care elemente precum modularea vocii, utilizarea componentelor paraverbale și stilul discursului contribuie la influențarea receptorului și la eficiența actului comunicativ.
Elevii au înțeles că orice act de comunicare are impact real, chiar și unul digital, și că responsabilitatea, etica și reflecția critică sunt componente esențiale ale comunicării moderne.
Astfel, lecția a consolidat competențele de analiză și producție de texte, a dezvoltat gândirea critică și creativă și a oferit un cadru pentru educația media în era AI, în care elevii învață să comunice conștient, responsabil și autentic.
Bibliografie
1. Sâmihăian, Florentina (2016), O didactică a limbii și literaturii române. Provocări actuale pentru profesor și elev, Editura ART, București.
2. Onojescu, M., Maier, N.-D., (2020), ANPRO 20, Experiențe online de multiliterație, Editura ART, București.
3. Mihnea Măruță (2023), Ce ne seduce într-o rețea de socializare, TEDxCluj.