În opinia mea, România se află într-o stare inițială în ceea ce privește abordarea la clasă a educației în spiritul egalității de șanse. Tocmai de aceea, am optat înspre cercetarea în amănunțime a studiului de caz elaborat de autoarea Irina Ilisei: „Cum se decide în școli egalitatea de șanse?”.
Acest studiu a fost constituit și publicat în cadrul proiectului „Părinți implicați în procesul educațional al copiilor vulnerabili”, proiect finanțat prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România, sub îndrumarea managerului Florin Nasture. Conținutul acestui material a fost publicat de către Editura Grup Mușatinii din județul Suceava, localitatea Mușatinii în anul 2016.
Autoarea Irina Ilisei, prin cercetarea de față, urmărește în mod special să evidențieze rolul implicării părinților în procesul educațional al copiilor ce provin din categorii sociale defavorizate, cât și existența inegalităților în acceptarea și participarea la o educație calitativă a elevilor. Principalele tipuri de inegalități care se promovează în România privind accesul și participarea indivizilor la educație pot fi de natură etnică, economică, socială sau chiar și de natură rezidențială, în ceea ce privește apartenența elevilor dintr-un mediu rural/urban.
Fiind realizat în cadrul proiectului „Părinți implicați în procesul educațional al copiilor vulnerabili”, studiul de față are la bază un scop major: creșterea implicării active și responsabile a tuturor cetățenilor, în mod special a părinților romi, în contextul procesului educațional al copiilor lor. Pornind de la această premisă, scopul cercetării s-a concretizat în două obiective fundamentale:
- identificarea nevoilor specifice ale elevilor ce provin din categorii sociale defavorizate și a modului în care instituțiile școlare răspund acestor nevoi;
- analizarea modului în care sunt luate deciziile în școli și măsurile în cadrul cărora interesele elevilor proveniți din categorii sociale defavorizate, sunt reprezentate.
Temele majore abordate în cadrul acestei cercetări se află într-o strânsă concordanță, fiind în număr de trei. Prima temă are în vedere modul în care părinții se implică în procesul educațional al copiilor, punându-se accent pe participarea acestora la deciziile școlii. Cea de-a doua temă vizează modul de funcționare a Consiliilor de Administrație din școli pe de-o parte, cât și implicarea părinților în procesele decizionale ale școlii, pe de altă parte. A treia temă cuprinde nevoile educaționale și prioritățile părinților și copiilor de vârstă școlară, care se află în situații sociale defavorizate.
Având un conținut amplu, lucrarea de față este formată din trei părți elaborate în funcție de temele majore enumerate mai sus. Intitulată sub denumirea: „Privire de ansamblu – Context socio-economic, cadrul legislativ și considerente teoretice”, prima parte a lucrării urmărește: caracteristicile socio-economice ale inegalităților educaționale pentru copiii și tinerii de etnie romă; factorii care determină decalaje educaționale între indivizii romi și neromi; impactul familiei asupra participării la educație; implicarea părinților în procesul educațional și decizional al școlii și reprezentarea intereselor copiilor; reglementări europene privitoare la implicarea părinților în educația școlară; cadrul legislativ privind reprezentarea intereselor elevilor defavorizați; excluziunea socială și implicarea civică a romilor.
Partea centrală a lucrării, denumită și „Cadrul metodologic” constituie prezentarea rezultatelor cercetării sociologice. Aceasta a avut o abordare calitativă şi a inclus interviuri semistructurate, în profunzime, cu părinți care se aflau în categorii sociale defavorizate și membri ai Consiliilor de Administrație ale școlilor – reprezentanți ai părinților, ai școlii și ai autorităților locale.
Ultima parte a lucrării cuprinde trei capitole („Implicarea părinților în procesul educațional și în deciziile școlii”; „Procesele decizionale de la nivelul școlii și din Consiliul de Administrație”; „Nevoi, probleme și priorități ale copiilor aflați în categorii sociale defavorizate”) și sumarizează rezultatele cercetării asupra aspectelor întăririi parteneriatului părinți-școală-comunitate-autorități locale. Pe lângă acestea, cercetarea urmărește și creșterea participării părinților la procesele decizionale pentru ridicarea gradului de reprezentare a intereselor elevilor din categorii sociale defavorizate.
În ceea ce privește analizarea conținutului cercetării, se poate afirma faptul că textul prezintă următoarele trăsături: lexicul include neologisme, termeni monosemantici și de specialitate; există numeroase abrevieri în conținut; dimensiunea textului este destul de largă și dificil de studiat etc.