Eficiența metodelor interactive de grup în lecțiile de limba și literatura română (Studiu)

Metodele interactive de grup constituie modalităţi prin care se stimulează învăţarea experienţială, se exersează capacităţile de analiză, de dezvoltare a laturii creative. Specificul lor este promovarea interacţiunii dintre elevi, prin schimbul de idei şi de cunoştinţe asigurându-se demersul interactiv al procesului instructiv-educativ.

Folosind metode interactive, şcolarii depun efort intelectual, exersează procesele psihice, îşi dezvoltă creativitatea, comunicarea, devin independenţi în gândire şi în acţiune, învaţă să ia decizii şi să le argumenteze.

Obiectivele cercetării experimental-formative
O1: folosirea tehnicilor şi a metodelor de determinare obiectivă a nivelului de pregătire la limba şi literatura română a elevilor implicaţi în cercetare;
O2: înregistrarea, compararea şi monitorizarea rezultatelor elevilor din clasele experimentale şi de control, obţinute la testele iniţiale, formative şi finale;
O3: implementarea metodelor şi a tehnicilor interactive de grup la clasa experimentală şi studiul eficienţei acestora;
O4: sintetizarea rezultatelor cercetării şi elaborarea concluziilor.

Ipotezele cercetării

Ipotezele cercetării pornesc de la ideea că folosirea metodelor interactive de grup în cadrul orelor de limba şi literatura română, prin utilizarea strategiilor bazate pe învăţarea prin cooperare duce la:
1. îmbogăţirea, activizarea şi dezvoltarea vocabularului elevilor;
2. un real progres în exprimarea orală şi scrisă;
3.  dezvoltarea capacităţii creatoare;
4. îmbunătăţirea mecanismelor cognitive superioare (gândire, memorie, imaginaţie)

Eşantionul de participanţi

Elevii clasei a III-a de la Şcoala Borzeşti, în numar de 13, sunt subiecţii cercetării, vizând introducerea de factori de progres educaţional, precum şi stabilirea în ce măsură metodele utilizate influenţează îndeplinirea obiectivelor la obiectul limba şi literatura română. Elevii au vârste cuprinse între 9 şi 10 ani, majoritatea provenind din familii normale, cu o situaţie materială de nivel mediu şi minim, mare parte dintre ele cu ajutor social de la Primărie.

Eşantionul de control a fost constituit din elevii clasei a III-a de la Şcoala Gimnazială Dan Iordăchescu Hlipiceni, în număr de 16, cu vârsta de 9-10 ani, de asemenea membrii unor familiii normale, cu o situaţie financiară similară cu a celor de la Şcoala Borzeşti.

Pe tot parcursul experimentului, programa şcolară a rămas nemodificată, nu s-a adăugat nimic în ceea ce priveşte conţinutul sau volumul de cunoştinţe. S-a schimbat doar forma de organizare, fiind adoptate grupe mici de elevi, precum şi sistemul operaţional, prin sarcinile de lucru formulate, la subiecţii cercetării formative introducându-se, cu precădere, metode interactive de grup, pe când la clasa folosită ca eşantion de control s-a lucrat folosind metode tradiţionale.

Cercetarea a fost derulată pe o perioadă de un semestru şcolar, între 15 septembrie 2016 şi 3 februarie 2017.

Metodologia cercetării

Am selectat metodele aplicate în aşa fel încât acestea să răspundă cerinţelor cercetării şi să evite eventuale greşeli în investigaţie sau în prelucrarea materialelor. Pentru verificarea ipotezei de la care am pornit, am folosit: metoda observaţiei sistematice, metoda autoobservaţiei, analiza produselor activităţii, metoda experimentului didactic.

Instrumente de cercetare

Pentru obţinerea informaţiilor cu privire la personalitatea subiecţilor, la nivelul lor de cunoştinţe şi de competenţe, la gradul lor de implicare în procesul instructiv-educativ, am utilizat următoarele instrumente: testele de cunoştinţe, fişele de lucru şi chestionarele.

Factori de progres educaţional

Pentru testarea ipotezelor de plecare, prin experimentul psihopedagogic bazat pe utilizarea metodelor interactive de grup, am selecţionat şi organizat următorii factori de progres educaţional:
1. folosirea metodelor interactive de grup în desfăşurarea activităţilor: exerciţiile de spargerea gheţii/ice breaking (adevărat sau fals, definirea personală, cercul complimentelor, cine sunt ei? );
2. utilizarea la orele de limba şi literatura română a tehnicilor şi a metodelor de grup: ciorchinele, cubul, mozaic, dezbaterea şi decizia de grup, reuniunea Philip 66,  metoda R.A.I., cadranele, brainstormingul cu minge, etc.;
3.   eşantionarea produselor activităţii elevilor.

Etapele experimentului

Experimentul a fost realizat în 3 etape:

1. Etapa de pretestare
Această etapă este necesară pentru a cunoaşte mai bine nivelul de cunoştinţe la limba şi literatura română, nivelul vocabularului folosit, modul de exprimare a elevilor implicaţi în cercetare, în momentul începerii experimentului .

2. Etapa formativă
Se caracterizează prin desfăşurarea procesului de predare-învăţare, utilizând metode şi tehnici interactive de grup la disciplina limba şi literatura română şi organizarea activităţilor didactice pe principiile învăţării prin cooperare.

3. Etapa posttest
Aceasta constă în administrarea unei probe de evaluare cu caracter final, atât la clasa experimentală, cât şi la cea de control, precum şi în prelucrarea datelor obţinute şi formularea concluziilor.

Evaluarea iniţială

În etapa de pretestare, pentru a verifica nivelul de cunoştinţe pe care elevii le posedă la limba şi literatura română, în momentul de început al experimentului psihopedagogic, s-a aplicat testul iniţial, cu itemi care vizează în mod deosebit gradul de originalitate a elevilor, flexibilitatea şi fluenţa exprimării, imaginaţia.

După o interpretare atentă a rezultatelor pe care le-am obţinut în urma aplicării acestui test, însoţită de analiza portofoliilor elevilor, de observarea lor sistematică, am constatat că între cele două eşantioane, experimental şi de control, nu se remarcă diferenţe majore.

Etapa formativă

În timp ce la clasa experimentală s-a urmărit utilizarea cu precădere a metodelor şi a tehnicilor interactive de grup, la eşantionul de control s-a lucrat într-o manieră tradiţională, folosind metode precum: povestirea, exerciţiul, demonstraţia, lucrul cu manualul, problematizarea etc.

În ceea ce priveşte clasa experimentală, fiecare metodă interactivă de grup a fost implementată în mod transparent, prezentându-le elevilor denumirea, esenţa şi variantele ei, pentru ca aceştia să fie capabili să-i descopere utilitatea şi s-o poată aplica şi în alte situaţii.

Etapa posttest

Această etapă s-a concretizat în administrarea unui test final, identic pentru cele două eşantioane: experimental şi de control. Testul le cerea elevilor să scrie câte un verb care să începă cu fiecare literă ce alcătuieşte cuvânul IARNA,  să numească însuşiri ale anotimpului dat, care să înceapă cu literele date, să selecteze perechile de forma substantiv + adjectiv şi apoi să le treacă la plural, să găsească rime potrivite pentru cuvintele date, să asocieze unor substantive (ce denumesc lucruri sau animale)  acţiuni realizate de om, să-şi imagineze că sunt Ileana Cosânzeana/Făt-Frumos şi să descrie cum arătau ş ice puteri aveau.

Concluzii

O atentă analiză şi o interpretare pertinentă a rezultatelor care s-au obţinut demonstrează tendinţa de progres în ceea ce priveşte activitatea şcolară a subiecţilor ce aparţin eşantionului experimental, faţă de elevii clasei de control, fapt ce nu poate fi rezultatul unei dezvoltări fizice şi psihice naturale, ceea ce mă îndreptăţeşte să susţin că ipoteza pe care am propus-o spre cercetare este confirmată.

Folosind sistematic metode şi tehnici interactive de grup în desfăşurarea lecţiilor de limba şi literatura română, se observă o îmbunătăţire considerabilă a exprimării elevilor, atât oral, cât şi în scris, relaţia elev-cadru didactic, precum şi elev-elev s-a ameliorat, comunicarea fiind una care se bazează pe colaborare şi ajutor reciproc, pe cooperare.

De asemenea, orice iniţiativă a elevilor a fost încurajată, s-a stimulat adresarea de întrebări, teama de a nu face greşeli fiind total îndepărtată.

Prin utilizarea la lecţie a metodelor interactive de grup, am realizat că:

  • noile cunoştinţe sunt mult mai uşor asimilate de elevi, se îmbunătăţesc mecanismele gândirii superioare;
  • are loc o îmbogăţire şi o nuanţare a vocabularului elevilor;
  • se dezvoltă exprimarea poetică;
  • se înregistrează un real progres în ceea ce priveşte exerciţiile de alcătuire de texte, elevii dovedind imaginaţie creatoare, uşurinţa şi flexibilitatea exprimării, fluenţa acesteia;
  • elevii îşi exprimă dorinţa de a se implica în învăţare în mod conştient;
  • creşte încrederea în sine a elevilor, precum şi stima de sine.

Dezavantajele observate se leagă de inducerea unor comportamente de grup nefavorabile, de favorizarea „lenei intelectuale”, de lipsa unei evaluări corecte a fiecărui membru al grupului, de consumul mare de timp, de zgomotul creat în timpul lucrului, de faptul că efortul învăţătoarei este unul major, ea fiind cea care coordonează, sprijină, încurajează, orientează elevii.

Întrucât metodele interactive de grup necesită o planificare minuţioasă şi sunt mari consumatoare de timp, consider că un rol major în dezvoltarea relaţiilor în cadrul grupului îl au şi activităţile extraşcolare, ce constituie un bun prilej de socializare.

 

Accesări: 76

Articole asemănătoare