În contextul unei societăți profund digitalizate, tehnologia a devenit o componentă indispensabilă a vieții cotidiene, mai ales în rândul tinerilor. În România, copiii și adolescenții petrec tot mai mult timp în fața ecranelor, conectați la rețele sociale, jocuri video sau alte forme de conținut digital. Deși tehnologia aduce beneficii importante în sfera educației și a comunicării, utilizarea excesivă a acesteia generează efecte negative semnificative asupra dezvoltării psiho-emoționale, sociale și educaționale a copiilor.
Conform unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății (2023), România ocupă un loc fruntaș în Europa în ceea ce privește utilizarea problematică a rețelelor de socializare în rândul minorilor. Această realitate este susținută și de datele colectate de organizații naționale precum Salvați Copiii, care atrag atenția asupra numărului tot mai mare de cazuri de dependență digitală înregistrate în rândul elevilor din ciclul gimnazial și liceal.
Accesul constant la internet, prin smartphone-uri și tablete, creează un mediu digital captivant, dar adesea dezechilibrat, în care copiii sunt expuși riscului izolării sociale, scăderii performanțelor școlare și alterării stimei de sine. Presiunea validării sociale, prin aprecieri și comentarii online, poate amplifica sentimentele de anxietate și depresie, mai ales în absența unor mecanisme sănătoase de reglare emoțională.
Copiii dependenți de tehnologie prezintă adesea simptome de neliniște, iritabilitate și dificultăți de concentrare. Potrivit Institutului de Psihiatrie „Socola” din Iași, cazurile de tulburări de comportament asociate cu utilizarea excesivă a rețelelor sociale s-au dublat în ultimii cinci ani. Acest fenomen este strâns legat de lipsa contactului real cu alți copii și de înlocuirea interacțiunilor față în față cu cele virtuale.
În plus, dezvoltarea abilităților sociale este afectată în mod direct de lipsa interacțiunii autentice. Copiii care petrec mai mult timp online decât în contexte de comunicare directă pot întâmpina dificultăți în a înțelege emoțiile celorlalți, în a gestiona conflictele sau în a forma relații stabile și profunde.
Utilizarea prelungită a dispozitivelor electronice are efecte negative și asupra performanței academice. Mulți elevi își pierd capacitatea de concentrare și nu mai pot finaliza sarcinile școlare în mod eficient. De asemenea, studiile arată că somnul copiilor este afectat de expunerea la lumina albastră a ecranelor, mai ales în orele de seară. Tulburările de somn contribuie la scăderea randamentului intelectual și la accentuarea problemelor emoționale.
În fața acestor provocări, soluția nu este eliminarea tehnologiei din viața copiilor, ci educarea lor în spiritul unei utilizări conștiente și echilibrate. Conceptul de reziliență digitală devine esențial. Aceasta presupune dezvoltarea capacității de a face față presiunilor mediului online, de a distinge între conținut util și dăunător și de a adopta un comportament responsabil în mediul digital.
Atât părinții, cât și cadrele didactice trebuie să fie implicați activ în acest proces. Este necesară introducerea unor cursuri de educație digitală în școli, care să abordeze teme precum protecția datelor personale, cyberbullying-ul, manipularea prin algoritmi sau gestionarea timpului petrecut online.
În plus față de familie și școală, comunitatea locală joacă un rol crucial în prevenirea și combaterea dependenței de tehnologie. Crearea unor spații educaționale alternative – cluburi de lectură, ateliere creative, activități sportive – oferă copiilor oportunități reale de socializare și dezvoltare personală.
Organizațiile non-guvernamentale, autoritățile locale și chiar influencerii care activează în spațiul digital pot contribui la schimbarea percepției asupra consumului de tehnologie. Campaniile de informare, atelierele pentru părinți și profesorii, precum și promovarea unor modele pozitive pot constitui pași importanți în direcția unei utilizări sănătoase a tehnologiei.
Dependența de tehnologie este o realitate complexă, cu implicații profunde asupra dezvoltării copiilor. Deconectarea de la lumea reală nu este doar o pierdere de contact uman, ci și un risc major pentru sănătatea emoțională și intelectuală. Cu toate acestea, printr-o abordare echilibrată, care combină educația digitală cu implicarea comunității, este posibil să construim un viitor în care tehnologia să fie un instrument de sprijin, nu o sursă de dependență.
Bibliografie
1. Andrei, T. (2022). Impactul rețelelor sociale asupra tinerilor din România. Editura Universitară.
2. Asociația Salvați Copiii. (2023). Studiu privind siguranța copiilor în mediul online. www.salvaticopiii.ro
3. Bălăceanu-Stolnici, C. (2019). Creierul și tehnologia: Cum ne modifică digitalizarea viața. Editura Humanitas.
4. Organizația Mondială a Sănătății. (2023). Digitalizarea și sănătatea mintală la copii. Biroul Regional pentru Europa.
5. Popa, R. (2021). Educația digitală în școlile din România: provocări și soluții. Revista de Pedagogie, 69(2), 45–58.
6. Tudor, I. (2020). Relația copil-tehnologie: între beneficiu și dependență. Editura Didactică și Pedagogică.