EDICT

Educația fizică în vremurile moderne rămâne la fel de importantă ca întotdeauna, dar se adaptează la schimbările societății, tehnologice și la noile perspective asupra sănătății și dezvoltării copiilor și adulților. „Importanța educației fizice în procesul general de pregătire și formare a elevilor este relevată și de faptul că ea reprezintă singurul obiect al planului de învățământ căruia îi revine, în principal, rolul de a acționa în domeniul dezvoltării și pregătirii fizice, de a stabili și realiza un echilibru corespunzător între efortul intelectual și cel fizic – element de mare importantă în creșterea normală a copiilor.” (Grigoraș-Popa, 2020)

Iată cum se prezintă educația fizică în lumea modernă:

Diversificarea activităților: În loc să se limiteze la sporturile tradiționale, educația fizică modernă încurajează diversificarea activităților fizice, precum yoga, dans, alergare, ciclism și chiar sporturi mai puțin convenționale. Aceasta oferă elevilor și adulților oportunitatea de a găsi o activitate care să li se potrivească.
Tehnologia și educația fizică: Tehnologia este folosită pentru a monitoriza progresul, a furniza instruire și feedback în timp real și pentru a face activitățile fizice mai interactive și distractive. Aplicații mobile, dispozitive de urmărire a fitnessului și jocurile video pot fi integrate în programul de educație fizică.

Abordarea holistică: Educația fizică modernă se concentrează nu doar pe dezvoltarea fizică, ci și pe cea mentală și emoțională. Promovează starea de bine generală și dezvoltarea abilităților pentru gestionarea stresului și a emoțiilor.

Învățarea pe tot parcursul vieții: Educația fizică nu se oprește odată cu absolvirea școlii. Oamenii sunt încurajați să continue să practice activități fizice pe tot parcursul vieții pentru a-și menține sănătatea și vitalitatea.

Conștientizarea sănătății: Educația fizică modernă pune accent pe importanța adopției unui stil de viață sănătos. Aceasta include discuții despre nutriție adecvată, odihnă, hidratare și gestionarea stresului.

Adaptarea la diversitate: Educația fizică trebuie să fie inclusivă și să se adapteze la diferite nevoi și abilități. Abordarea ține cont de variația în nivelul de fitness, capacitățile fizice și interesele individuale.

Educația fizică în școli: Educația fizică rămâne o parte esențială a curriculumului școlar. Ea promovează nu numai sănătatea fizică, ci și dezvoltarea socială și emoțională a elevilor.

Sportul de performanță: Pentru cei care doresc să se implice în sportul de performanță, educația fizică modernă oferă programe specializate și facilități pentru a dezvolta talentele sportive.

Sustenabilitate și mediu: Educația fizică modernă include și conștientizarea ecologică și promovarea unor practici sănătoase și sustenabile în ceea ce privește activitatea fizică și sportul.

Colaborarea între școală, familie și comunitate: Pentru a promova educația fizică și un stil de viață sănătos, este important ca școlile, familiile și comunitățile să colaboreze pentru a crea un mediu favorabil. Educația fizică în vremurile moderne este mai mult decât doar o activitate la școală sau la sală. Este o parte integrantă a vieții de zi cu zi și promovează sănătatea și bunăstarea pe termen lung. Aceasta se adaptează la nevoile și preferințele individuale, oferind o gamă variată de opțiuni pentru a menține oamenii activi și motivați.

În ciuda beneficiilor evidente ale educației fizice, există unele aspecte negative asociate acestui domeniu în vremurile moderne ale României:

1. Infrastructură și resurse limitate: Multe școli nu au facilități adecvate pentru a susține programe de educație fizică. Lipsa terenurilor de sport sau a echipamentelor adecvate poate afecta calitatea și diversitatea activităților sportive.
2. Redusă, prioritate și timp alocat: Ocupația și presiunea academică pot duce la reducerea timpului alocat pentru educația fizică în programele școlare. Un program școlar aglomerat poate diminua importanța acordată activităților fizice.
3. Lipsa formării adecvate a profesorilor de educație fizică: Unii profesori pot avea o pregătire limitată sau învechită în domeniul educației fizice, ceea ce poate influența calitatea predării și a supervizării activităților sportive.
4. Seductivitatea tehnologiei: Creșterea utilizării tehnologiei și a dispozitivelor electronice poate descuraja activitățile fizice în rândul elevilor. Acest lucru poate contribui la un stil de viață sedentar și la scăderea interesului pentru activitățile sportive.
5. Disparități sociale: Există diferențe semnificative în accesul la educația fizică între școli urbane și cele rurale sau între școli din diferite zone socio-economice. Aceste diferențe pot crea inegalități în ceea ce privește oportunitățile de implicare în activități sportive.
6. Probleme de sănătate legate de inactivitate: Lipsa activității fizice în rândul tinerilor poate duce la creșterea obezității, a problemelor de sănătate legate de inactivitate și a altor afecțiuni precum diabetul sau bolile cardiovasculare.
7. Aspecte psihologice: Stresul academic și presiunea socială pot descuraja participarea la activitățile sportive sau fizice. Aceste aspecte pot afecta atât starea mentală cât și cea fizică a elevilor.

Abordarea acestor aspecte negative necesită eforturi colective din partea educației, comunității și a factorilor decizionali pentru a asigura că educația fizică este promovată corespunzător și că toți elevii au acces echitabil la beneficiile unei activități fizice regulate.

Rezolvarea aspectelor negative ale educației fizice în vremurile moderne ale României necesită o abordare holistică și implicarea multiplelor părți interesate. Iată câteva modalități prin care aceste probleme ar putea fi abordate:

• Investiții în infrastructură și echipamente: Guvernul și instituțiile relevante ar trebui să aloce resurse și să facă investiții pentru îmbunătățirea facilităților sportive în școli, atât în zonele urbane, cât și în cele rurale.
• Revizuirea curriculumului școlar: Integrarea și prioritizarea educației fizice în curriculumul școlar ar putea crește importanța acesteia. Alocarea de timp adecvat pentru activitățile fizice este esențială pentru sănătatea și dezvoltarea generală a elevilor.
• Formare continuă pentru profesori: Asigurarea unei pregătiri adecvate pentru profesorii de educație fizică, actualizarea cunoștințelor și metodologiilor de predare ar putea îmbunătăți calitatea instruirii și supervizării activităților sportive.
• Promovarea unui stil de viață activ: Campanii de conștientizare și programe educaționale care subliniază importanța activităților fizice în cadrul școlilor și comunităților ar putea contribui la schimbarea mentalității și a comportamentului în rândul elevilor și al părinților.
• Utilizarea tehnologiei în favoarea activităților fizice: Integrarea tehnologiei în moduri creative pentru a promova activitatea fizică, prin intermediul aplicațiilor sau dispozitivelor specifice, ar putea atrage interesul elevilor pentru exerciții și mișcare.
• Program de granturi și sponsorizări: Fonduri sau sponsorizări ar putea fi disponibile pentru școli pentru a-și dezvolta programele și facilitățile sportive, încurajând astfel implicarea și participarea elevilor.
• Promovarea diversității activităților fizice: Oferirea unei game variate de opțiuni pentru activitățile fizice, care să includă sporturi de echipă, individuale sau alternative precum yoga, dansul sau alte forme de mișcare, ar putea atrage un număr mai mare de elevi.
• Parteneriate între școli, comunitate și organizații non-guvernamentale: Colaborarea între diferite entități poate aduce resurse suplimentare, facilități și expertiză pentru a promova activitățile fizice în rândul elevilor.

Abordarea acestor probleme necesită o abordare cuprinzătoare, implicând educația, factorii decizionali, comunitatea și părinții pentru a asigura că fiecare elev are acces echitabil la o educație fizică de calitate.

Bibliografie
1. Cârstea, G., (2001). Didactica educatiei fizice, ANEFS Bucureşti;
2. Dragnea, A., Educație Fizică și Sport –Teorie și Didactică-, Bucuresti, 2006 FEST.
3. Dragomir, P., Scarlat E., (2004). Educaţia fizică şcolară, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
4. Grigoraș-Popa, C., Metode de predare a activității motrice la nivelul ciclului gimnazial ”Colegiul Național ,,Calistrat Hogaș” Piatra-Neamț; Revista INOVATIE-IN-EDUCATIE-NR.-6-APRILIE-2020.pdf  ; ISSN 2668-7097; ISSN-L 2668-7097; Accesat la 27.09.2023;
4. Scarlat, E., (1981). Lecţia de educaţie fizică, metode şi mijloace, Editura Sport Turism, Bucureşti;
5. Preda, C.,” Despre importanța educației fizice în viața zilelor noastre”,Editura: CATEDRA,nr 92, ISSN: 1582-3091;
6. Sportul și viața sănătoasă în România, 2021 – sportsbusinessacademy.ro ,Cercetare Quantix Marketing Consuting. Ediția a 4a. Accesat la 27.09.2023;
7. Vinţanu, N., (2008). Teoria instruirii şcolare, Editura Zerana Flores, Bucureşti;