Întreaga planetă încearcă să găsească soluţii pentru contracararea efectelor negative pe care le au activităţile cotidiene asupra mediului înconjurător, prin reducerea consumului iresponsabil, prin colectarea selectivă a tuturor deşeurilor, prin transformarea unor deşeuri în noi resurse. Educaţia ecologică sau educaţia relativă la mediu trebuie să îşi reconsidere mesajele şi obiectivele. Pe lângă formarea şi cultivarea capacităţii de rezolvare a problemelor declanşate odată cu dezvoltarea tehnologiilor industriale şi industrializarea masivă a societăţii, acestea trebuie să fie capabile să gândească educaţia în şi din perspectiva unei dezvoltări durabile a societăţii contemporane aflate în pragul unui colaps socio-economic şi cultural, ale cărei valori sunt dominate de latura consumistă a fiinţei umane.
Fiecare cadru didactic trebuie și poate să educe elevii în spiritul respectării mediului înconjurător, a reducerii consumului și transformarea deșeurilor reciclabile în noi resurse, stoparea fertilizării pământului productiv cu substanțe nocive pentru mediu și pentru om, dezvoltarea unei agriculturi bio, găsirea de metode eficiente pentru reciclarea maselor plastice care sufocă natura pe zi ce trece, stoparea tăierilor ilegale de păduri fapt care duce la încălzirea atmosferică.
Educaţia referitoare la mediu ar putea să contribuie la dezvoltarea zonelor rurale şi urbane, în egală măsură, ar putea determina o creştere a accesului la educaţie a persoanelor provenind din zone şi medii defavorabile şi ar putea determina o îmbunătăţire a calităţii actului educaţional. Însă nu trebuie lăsat totul pe umerii școlii, care de cele mai multe ori este obligată să facă totul. Pentru ca educația pentru mediu să aibă rezultatele scontate e nevoie de o conlucrare eficientă între toți factorii de decizie, pentru că altfel sămânța sădită de școală, dar „neudată” de familie sau de societate se va pierde în adâncurile uitării și a ignoranței.
În contextul în care România se confruntă cu un val de tăieri masive din fondul forestier, cu zone excesiv exploatate și chiar defrișate, legal sau ilegal, participarea la proiectul internațional LeAF – Learning About Forests are scopul de a conștientiza generațiile de elevi asupra pericolului pe care îl reprezintă exploatarea inconștientă a fondului forestier din România, asupra importanței pădurilor în cadrul ecosistemului, asupra faptului că tinerii de astăzi vor fi maturii responsabili de mâine care să lupte pentru păstrarea unui mediu curat și sănătos, pentru o exploatare rațională a resurselor naturale.
Proiectele cu care am participat la programul LeAF ( ʺEn français, dans la forêt!ʺ – an școlar 2018-2019, ʺVie secrète de la forêt!ʺ – an școlar 2019-2020, ʺLa forêt … is funʺ – an școlar 2020-2021) și-au propus să vină în sprijinul orelor de limba franceză și limba engleză, prin achiziționarea unor cunoștințe din mediul înconjurător și exersarea vocabularului specific. Activitățile desfășurate în natură şi în şcoală au oferit elevilor noi cunoștințe despre „lumea” pădurii, au aflat despre importanța pe care o are aceasta pentru om şi mediul natural, în același timp ajutându-i să facă analogii între denumirile în limba maternă și denumirile într-o limba de circulație internațională.
Scopul proiectelor realizate a fost cultivarea interesului elevilor faţă de natură și pădure prin adoptarea unui comportament adecvat propice îmbunătățirii relaţiei om-natură și stimularea potenţialului creativ prin intermediul limbilor franceză și engleză, valorificând cunoştinţele dobândite anterior ca bază pentru noile achiziții.
Obiectivele specifice au vizat participarea elevilor la activitățile proiectului, stimularea interesului copiilor pentru cunoștințele din domeniul ecologic, stimularea interesului pentru învățarea limbii franceze și a limbii engleze, însuşirea unor norme de comportament ecologic specific pentru asigurarea echilibrului dintre sănătatea individului şi mediul în care trăieşte, conştientizarea necesităţii protejării pădurii, cultivarea capacităţii de colaborare în scopul protejării mediului, stimularea activităţilor de grup, formarea deprinderilor de muncă în echipă și de cooperare în realizarea scopului propus, formarea abilităților de viață în contextul dezvoltării durabile.
În implementarea proiectelor, am ținut cont de structura sugerată, pornind de la etapa de documentare (în cadrul căreia am prezentat programul LeAF, activitățile desfășurate în anul anterior, am realizat echipa de proiect, am stabilit locul de desfășurare, precum și calendarul activităților ce urmează a fi desfășurate), continuând cu etapa efectivă de lucru în pădure sau în parcul școlii și terminând cu etapa de evaluare.
În cadrul etapei de evaluare, a fost constituită echipa la nivelul clasei de elevi, în vederea participării la programul LeAF, pentru fiecare an școlar în parte, în funcție de abilitățile elevilor, de capacitățile lor de a duce la bun sfârșit sarcinile asumate. Fiecare elev a primit o responsabilitate, fie individual, fie în parteneriat cu un alt coleg, mai ales în cazul elevilor cu probleme de integrare în grup, sau cu dificultăți de comunicare în cadrul activităților de grup. De asemenea, au fost stabilite activitățile, precum și locurile de desfășurare a acestor activități, respectiv pădurea Focșa situată în localitatea Ruși, comuna Forăști și mini-parcul Școlii Gimnaziale Oniceni. Pentru că elevii au început studiul limbii franceze din clasa a V-a, ca a doua limba străină, am convenit ca proiectele să poarte titluri în franceză (ʺEn français, dans la forêt!ʺ – an școlar 2018-2019, ʺVie secrète de la forêt!ʺ – an școlar 2019-2020), tocmai pentru ca elevii să își poată însuși lexicul specific faunei și florii din pădure, din natură în general, lexic pe care nu au ocazia să și-l însușească în orele de limba franceză.
Etapa a II-a, cea referitoare la lucrul în pădure sau în parcul din curtea școlii, a oferit posibilitatea realizării unor activități de tip outdoor, desfășurate așadar în aer liber, elevii având posibilitatea să observe diverse aspecte ale mediului înconjurător. În cadrul activităților desfășurate în aer liber, elevii au observat diverse aspecte ale mediului înconjurător, fenomene din natură: trecerea de la toamnă la iarnă sau de la iarnă la primăvară, paleta coloristică specifică fiecărui anotimp, fauna și flora din zonă, întocmind câte o listă cu scopul de a căuta echivalentul acelor cuvinte în limba franceză. Elevii au fost încurajați să:
- construiască dialoguri adaptându-le diverselor situații de comunicare;
- identifice plante și animale ce viețuiesc în pădure;
- adune materiale din natură cu ajutorul cărora au realizat diverse lucrări practice la educație tehnologică;
- participe la diverse jocuri de sezon ce s-au desfășurat în natură.
III. Etapa de evaluare s-a desfășurat în sala de clasă, atât pe parcursul orelor de dirigenție, cât și în timpul orelor de limba franceză, dar mai ales în cadrul activităților extrașcolare și extracurriculare care au vizat activități ecologice sau de voluntariat. Elevii au fost încurajați să își exprime sentimentele prin desen, prin compuneri sau prin discuții libere, să evalueze activitatea lor individuală și în grup în cadrul proiectului, să identifice punctele tari și punctele slabe, ce au făcut ca activitate, ce ar fi trebuit să facă, ce ar schimba dacă în anul următor școlar clasa ar participa la programul LeAF cu acest proiect sau dacă ar realiza un alt proiect în cadrul aceluiași program. Elevii au fost sinceri, au identificat cu exactitate nevoia de a face ceva pentru natura înconjurătoare, de a o înțelege cu adevărat tocmai pentru a o putea proteja. O parte dintre elevi au ales sa se exprime prin desen, două dintre cele mai reușite fiind selectate pentru a se înscrie în concursul „Prietenii Pădurii”.