„Școala trebuie să promoveze și să organizeze o învățare solidă, temeinică și de esență. Să formeze caractere puternice, atât în spațiul real, cât și în cel virtual”, spunea Mircea Bertea, directorul Colegiului Național Pedagogic „Gh. Lazăr” din Cluj. Cred cu tărie în acestă afirmație și am sintetizat din literatura de specialitate principile învățării online.
1. Flipped classroom – principiul clasei răsturnate presupune inversarea „ordinii“ obișnuite ale verigilor lecției în care se acumulează cunoștințele sau se formează deprinderile. Elevii învață acasă prin parcurgerea materialelor furnizate de profesor. Timpul din clasa virtuală este pentru discuții și aplicații. Se alocă mai mult timp pentru analiză, pentru aplicarea cunoștințelor și pentru interacțiunea cu colegii și profesorul.
2. Învățarea asincronă – considerată mai flexibilă decât învățarea sincronă. Predarea are loc la un moment dat și este păstrată ( stocată în claud) pentru ca cel care învață să participe la lecție, la un alt moment, convenabil lui și să repete experiența ori de câte ori vrea.
3. Gamificarea – principiu al predării-învățării eficiente și inovatoare ce promovează învățarea prin joc și crearea de jocuri în mediul virtual. Jocurile includ factori care influențează motivația intrinsecă: provocarea, cooperarea, curiozitatea , imaginația, competiția, recunoașterea.
4. Esențializarea- atât profesorii cât și elevii sunt forțați să se concentreze pe rezumativ, pe esențial, pe structuri sau integrări de cunoștințe mai mult decât pe conținuturi și elemente periferice, cazuistici, exemplificări.
Un alt aspect pedagogic al desfășurării lecțiilor la distanță mult discutat în cancelarii și grupurile de elevi este ”Camera video, on sau off?”
În lucrarea „Școala online: Elemente pentru inovarea educației, Raport de cercetare evaluativă”, apărută la București în mai 2020, sunt identificate ca mult limitate în online comunicarea autentică (relaționarea interumană), monitorizarea ritmului învățării și colectarea feedback-ului pentru corectarea promptă sau pentru confirmarea achizițiilor.
Camera video pornită poate ameliora aceste limite? Profesorii susțin că da și chiar afirmă că adună frustrări atunci când țin lecții în fața unor monitoare iar elevii se ascund în spatele unor litere. Elevii consideră, într-o proporție covârșitoare, că este dreptul lor să țină camera închisă, chiar dacă jumătate dintre ei spun că nu-i deranjează participarea video. Dintr-un sondaj aplicat în școală, reiese că elevii nu consideră camera închisă un afront adus profesorului și nici o impolitețe față de colegi, dar și că aproape jumătate dintre ei preferă ”off” ca formă de autoprotecție.
Specialiștii spun că activitatea de învățare online cu camere pornite obosește și profesorii se plâng de oboseală. În cazul video-lecțiilor, privirea se așază peste un număr prea mare de fețe ale căror dimensiuni sunt micșorate de tehnologie; E greu de dus atâta informație, mai ales că procesarea expresiilor faciale este o activitate care solicită atenție și focalizare la care se adaugă procesarea informațiilor de diferite tipuri (șirurile de litere, formule, calcule, algoritmi).
Soluția ar putea fi utilizarea echilibrată a imaginii fețelor participanților, cu alternare cu momente non video, bucăți didactice doar de audio, mai ales că o cameră video deschisă nu înseamnă în mod automat participare. Îndemnul de deschidere a camerei poate să fie o sugestie justificată, dar nu și o obligație a cărei nerespectare să impună pedepse.
Bibliografie
– Botnariuc P., Cucoș C., Glava C., Daniel E., Iancu M., Ilie D. , Istrate O., Labăr O.V., Pânișoară I-O., Ștefănescu D., Velea S., ȘCOALA ONLINE ELEMENTE PENTRU INOVAREA EDUCAȚIEI Raport de cercetare evaluativă, Editura Universității din București, București, 2020. Disponibil online: unibuc.ro/wp-content/uploads/2020/05/Scoala_Online_Raport_aprilie_2020.pdf
– online.ase.ro/Metodologia_BL.pdf
– www.edupedu.ro/a-fi-sau-a-nu-fi-despre-scoala-romaneasca-online/
– www.sucitoruldeminti.ro/