Procese esențiale și interdependente, predarea, învățarea și evaluarea se realizează la liceu în concordanță cu profilul de formare al absolventului de clasa a XII-a alcătuit din opt competențe: competența de comunicare în limba maternă, competența de comunicare în limbi străine, competențe matematice și competențe de bază în științe și tehnologii, competența digitală, competența de a învăța să înveți, competențe sociale și civice, competența despre spiritul de inițiativă și antreprenoriat, competența de sensibilizare și exprimare culturală (www. ise.ro).
„Evaluarea reprezintă alături de predare și de învățare o funcție și o componentă fundamentală a procesului de învățământ. Evaluarea este o activitate complexă de stabilire a relevanței și a valorii unor procese, performanțe, comportamente, prin raportarea acestora la un sistem de indicatori de performanță, respectiv criterii și standarde prestabilite. Pedagogia modernă promovează o evaluare științifică, obiectivă, continuă, sistematică în trei etape: verificarea, măsurarea, aprecierea.” (Dana Jucan, Mușata Bocoș, Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia evaluării).
În alcătuirea subiectului la limba și literatura română de la simularea Examenului de bacalaureat din 24 martie 2025, elevii au primit, în mod convențional, trei subiecte cu punctaje diferite: Subiectul I ( 50 de puncte), Subiectul al II-lea (10 puncte) și Subiectul al III-lea (30 de puncte). Primul subiect (I A.) a vizat citirea unui fragment de Ștefan Aug. Doinaș, intitulat Liviu Rusu, din volumul Evocări și scrierea răspunsului unor cerințe cu privire la textul dat. Subiectul I B. a însemnat, pentru 20 de puncte din cele 50, redactarea unui text de minimum 150 de cuvinte în care elevii să argumenteze dacă profesorii contribuie sau nu la îmbogățirea experienței culturale a tinerilor, prin raportare la fragmentul extras din volumul lui Ștefan Aug. Doinaș și la experiența culturală sau personală. Subiectul al II-lea – „comentează, în minimum 50 de cuvinte a textului Iarnă, de Adrian Maniu prin evidențierea relației dintre ideea poetică și mijloacele artistice. ˮ În ordinea crescătoare a gradului de dificultate și a punctajului acordat, subiectul al III-lea a fost despre redactarea unui eseu de minimum 400 de cuvinte despre particularitățile de construcție a unui personaj dintr-un roman psihologic sau al experienței studiat, având în vedere cele trei repere indicate.
Revenind la competențele din profilul absolventului de liceu și la modul de reflectare a acestora în ecuația probei scrise de la simularea examenului național de bacalaureat la disciplina limba și literatura română, se poate formula ideea că a învăța să înveți este însăși cheia susținerii probei din 24 martie 2025. Rezultatele din 8 aprilie favorizează „reflecția critică asupra rezultatelor învățării prin raportare la exigențele proprii și la așteptările celorlalțiˮ, după cum se indică în documente. De bună seamă că elevul – în virtutea notelor obținute la această evaluare – trece la etapa de „identificare a oportunităților pentru activitățile personale, pentru parcursul educațional/ profesionalˮ. Competența denumită sugestiv a învăța să înveți este expresia întregului parcurs școlar al elevului, rezultatul autentic al gândirii și al motivației sale, împletirea misiunii și a viziunii personale. Nu este întâmplător că educația permanentă, așa-zisă învățare pe tot parcursul vieții se sprijină pe a învăța să înveți fără de care ființa umană nu poate face față provocărilor din orizontul contemporaneității.
Cum literatura ca artă a cuvântului are o pondere considerabilă în economia examenului de bacalaureat la proba E. a), competența de sensibilizare și exprimare culturală nu poate fi eludată, nu poate rămâne neverificată. De fapt, acest item se află – prin „exprimarea opțiunii pentru un set de valori care structurează atitudinile și comportamentele proprii în situații variate de viațăˮ – la confluența dintre competența socială și civică și cea de sensibilizare și exprimare culturală. Însăși formularea cerinței de la subiectul I B face trimitere explicită la „identificarea și realizarea oportunităților sociale și economice în cadrul activității culturaleˮ. Atât de necesara susținere a unui argument cu un exemplu personal sau cultural este în măsură să probeze „dezvoltarea simțului estetic prin realizarea de lucrări creative, inclusiv prin valorificarea relației dintre expresia artistică individuală și cea de grup, precum și prin respectarea diversității exprimării culturaleˮ. Mai mult, competența socială și civică se poate întrezări și în alcătuirea răspunsurilor pentru exercițiile 3 și 4 din cadrul subiectului I A., unde elevii au avut de precizat domeniul artistic în care se manifestă spiritul competitiv al studenților de la Medicină și Litere, respectiv de explicat motivul pentru care spectacolul regizat de Liviu Rusu a atras atenția. Într-o arie semantic extinsă, ultimul subiect are – cu precădere datorită primului reper formulat – rolul de a conduce la „promovarea, păstrarea și conservarea unor bunuri culturale”. Autorii din programa Examenului național de bacalaureat sunt canonici, aparțin patrimoniului cultural românesc, prin urmare merită promovare atât în sens nominal, cât și ca ilustrare a unei epoci/ perioade literare sau culturale/ direcții tematice.
Prima competență din profilul de formare al absolventului de clasa a XII-a – cea de comunicare în limba maternă – se reflectă, intens și plural, în structura subiectului de bacalaureat de la proba E. a). Fără excepție, subiectele evidențiază „distingerea și interpretarea unei varietăți de texte și mesaje receptate în diverse situații de comunicare”. Este de la sine înțeles că viitorul absolvent de liceu nu poate face o rezolvare frumoasă a subiectelor propuse în absența unei „aprecieri a calității estetice a textelor receptate”. Practic, precizarea ideii poetice la subiectul al II-lea ține de competența de „formulare a unei diversități de mesaje”, dar și de cea de „respectare a unei convenții de comunicare” specifice, în acest caz, textului liric.
Iată că este o corespondență între competențele-cheie din profilul absolventului de liceu și formularea itemilor din cadrul probei scrise de limbă și literatură română de la bacalaureat! Cunoștințele, competențele și atitudinile viitorului absolvent se adună și se exprimă simbolic prin nota obținută, despre care specialiștii afirmă că reprezintă „o etichetă aplicată unui anumit randament școlar; în funcție de modul în care se răsfrânge în conștiința elevului, nota sau calificativul dobândește o valoare de informație și prin aceasta capătă o funcție de reglare a conduitei, a efortului” (Miron Ionescu, Mușata Bocoș, Tratat de didactică modernă, ediția a II-a).
În concluzie, indiferent de data la care se susține proba scrisă a examenului de bacalaureat, de forma în care se face evaluarea lucrărilor – tradițională sau digitală, de gradul de dificultate al subiectelor, de numărul de participanți dintr-o sesiune sau alta, „cel mai important examen din întregul sistem de învățământ preuniversitar rămâne bacalaureatul, prin implicațiile sale sistemice diverse, de scurtă și de lungă durată” (Mihaela-Emilia Popa, Evaluarea formativă a competențelor în ora de limba și literatura română în liceu).
* * *
Autori:
Prof. Monica-Cristina Anisie, Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu”, București
Prof. Teodora-Alina Roșca, Colegiul Național Bilingv „George Coșbuc”, București