Începând cu anul școlar 2025–2026, Liceul Tehnologic Special „Vasile Pavelcu” din Iași propune un nou opțional dedicat elevilor de gimnaziu (clasele V–VI) cu dizabilități de auz: „Dezvoltarea limbajului prin metoda DIAS”. Acest curs are la bază o metodă observată în cadrul mobilității de tip Job Shadowing în Le Main, Franța (19–23 mai 2025), la o școală incluzivă, care școlarizează copii cu dizabilități de văz, auz și mintale.
Mobilitatea a fost organizată prin Proiectul Erasmus+ nr. 2024-1-RO01-KA121-SCH-000216656 – „Enhance my skills for special education”. În cadrul acestei mobilități, profesorii au asistat la activități didactice inovative pentru dezvoltarea limbajului elevilor surzi, printre care și metoda DRAS (Déplacer – Remplacer – Ajouter – Supprimer), aplicată la orele de limbă și comunicare în limba franceză pentru elevii cu dizabilități de văz și auz.
Metoda presupune transformarea treptată a unui text prin patru pași esențiali: deplasarea, înlocuirea, adăugarea și ștergerea unor cuvinte (DIAS în limba română). Scopul nu este simplificarea mesajului, ci restructurarea și îmbogățirea acestuia, exersând astfel abilități cognitive și lingvistice.
Adaptată pentru limba română, metoda preia modelul acronimului DRAS, devenind DIAS:
- D – Deplasare (mutarea cuvintelor pentru schimbarea accentului sau ordinii logice)
- I – Înlocuire (substituirea unor termeni cu sinonime sau antonime)
- A – Adăugare (introducerea de detalii suplimentare)
- S – Ștergere (eliminarea elementelor redundante).
Structura opționalului
Nota de prezentare
Opționalul urmărește dezvoltarea limbajului în limba română prin exerciții aplicate pe texte-suport scurte (½ pagină). Elevii vor fi antrenați să reconstruiască mesajul prin manipularea cuvintelor, ceea ce favorizează atât comunicarea scrisă și orală, cât și gândirea critică și creativă.
Competențe generale
• Dezvoltarea capacității de înțelegere și reconstrucție a textului.
• Formarea abilităților de comunicare adaptată elevilor cu CES.
• Cultivarea creativității și a gândirii critice.
• Îmbogățirea vocabularului activ.
Competențe specifice și activități
• Deplasarea cuvintelor/propozițiilor → jocuri de reordonare a textului.
• Înlocuirea cuvintelor → exerciții cu sinonime/antonime.
• Adăugarea de cuvinte → completarea textului cu detalii suplimentare.
• Ștergerea de cuvinte → eliminarea elementelor redundante.
Activitățile se desfășoară individual sau pe echipe, cu ritm de lucru de 2–3 săptămâni pentru un text.
Conținuturi
• Fabule, povestiri, texte narative și descriptive.
• Exerciții DRAS aplicate pe fragmente de ½ pagină.
• Jocuri de vocabular și activități de redactare.
Sugestii metodologice
• Suport vizual (tablă interactivă, fișe).
• Utilizarea limbajului mimico-gestual pentru fixarea vocabularului.
• Metode ludice și feedback prin compararea textului inițial cu cel final.
Bibliografie
• Resurse metodologice observate în Franța, prin mobilitatea Erasmus+.
• Manualele de Limba română, clasele V–VI.
• Ghiduri de metodică pentru elevii cu deficiențe de auz.
Prin acest opțional, elevii nu doar că învață să scrie și să înțeleagă mai bine textele, ci își dezvoltă și capacitatea de a gândi flexibil și creativ, dobândind un instrument esențial pentru comunicare. Propunătorul opționalului, prof. dr. Daniela Răducănescu, profesor de Limba și literatura română la Liceul Tehnologic Special „Vasile Pavelcu” Iași, speră ca metoda DIAS să devină un model de bună practică și să fie preluată și în alte școli care lucrează cu elevi cu CES.
Metoda DRAS/DIAS se bazează pe manipularea textului scris, dar pentru elevii cu dizabilități de auz este esențial să includem și limbajul mimico-gestual pentru transpunearea sa orală. În această situație, profesorul sprijină elevii în parcurgerea etapelor de lucru pe text:
a) Accesibilizarea textului prin limbajul gestual
Înainte de a lucra pe text, profesorul poate traduce fragmentele-cheie în limbajul mimico-gestual, astfel încât elevii să pornească de la o înțelegere corectă a mesajului. Termenii noi (sinonime, antonime, cuvinte adăugate) trebuie semnalizați și fixați gestual, pentru a fi integrați în vocabularul activ.
b) Deplasarea (D) – mutarea cuvintelor/propozițiilor
Prin gesturi, elevii pot vizualiza schimbarea ordinii: se arată cu mâinile rearanjarea elementelor. Astfel, elevii nu doar citesc mutarea cuvintelor, ci o ”văd” și o ”simt” prin gesturi spațiale.
c) Înlocuirea (R) – substituirea cuvintelor
Pentru fiecare cuvânt înlocuit, profesorul poate arăta semnul pentru cuvântul inițial și apoi semnul pentru sinonim/antonim. Elevii înțeleg nu doar că s-a schimbat termenul, ci și nuanța de sens, prin diferența vizibilă dintre semne.
d) Adăugarea (A) – introducerea de cuvinte noi
Se poate marca gestual momentul „plus” – adică ceva se adaugă la text. Elevii folosesc gestul pentru a marca adăugarea, apoi exersează integrarea noului cuvânt atât în scris, cât și în limbajul mimico-gestual.
e) Ștergerea (S) – eliminarea elementelor redundante
Profesorul poate marca gestual „tăierea” sau „ștergerea” unui cuvânt (de ex. printr-un gest de închidere sau de anulare). Elevii văd cum un text se simplifică și păstrează doar esențialul, ceea ce consolidează claritatea exprimării.
Importanța metodei pentru elevii cu dizabilități de auz
Integrarea limbajului mimico-gestual în metoda DRAS/DIAS aduce o serie de beneficii clare pentru elevii cu cerințe educaționale speciale. În primul rând, aceștia beneficiază de o vizualizare dublă, deoarece fiecare cuvânt este asociat atât cu forma sa scrisă, cât și cu semnul corespunzător. Această suprapunere de coduri favorizează fixarea mai bună a noțiunilor și o înțelegere mai profundă a mesajului. În al doilea rând, metoda facilitează un transfer de sens: elevii nu învață doar semnul în sine, ci descoperă și variațiile lingvistice asociate, observând că sinonimele pot avea același semn sau, dimpotrivă, semne diferite. În plus, caracterul vizual al limbajului gestual transformă metoda DRAS într-un veritabil joc creativ, care nu se limitează la manipularea lingvistică a textului, ci integrează și expresivitatea corporală. Această dimensiune ludică stimulează motivația elevilor și le crește interesul pentru activitate. Nu în ultimul rând, metoda sprijină incluziunea: chiar și elevii cu hipoacuzie severă, care întâmpină dificultăți în înțelegerea limbii române scrise, pot participa activ la exerciții, având acces la învățare prin intermediul semnelor. Astfel, DIAS devine o strategie multimodală ce creează punți între textul scris și comunicarea vizual-gestuală, oferind tuturor elevilor șanse reale de progres.
Prin ”metodă multimodală” se înțelege o strategie de predare și învățare care folosește mai multe canale de comunicare și tipuri de reprezentare simultan sau complementar.
În cazul metodei DIAS aplicată elevilor cu deficiențe de auz, caracterul multimodal vine din faptul că nu se lucrează doar pe textul scris, ci se integrează și:
- canalul vizual-lingvistic (cuvintele scrise, reordonate, înlocuite, adăugate sau șterse),
- canalul gestual (limbajul mimico-gestual, care oferă o imagine concretă și expresivă a termenilor),
- canalul kinestezic (mişcarea mâinilor, marcarea prin gesturi a deplasării, adăugării sau ștergerii).
Astfel, elevii nu învață doar „citind” sau „scriind”, ci își construiesc sensul printr-o combinație de forme de exprimare: vizuală, gestuală, scrisă și, acolo unde este posibil, orală. Această integrare sporește accesibilitatea și înțelegerea, pentru că fiecare elev poate să își sprijine învățarea pe canalul care îi este mai familiar, dar și să treacă treptat spre celelalte.
Pe scurt, DIAS ca metodă multimodală oferă o învățare prin mai multe modalități de procesare a semnului lingvistic: text, semn, imagine, mișcare – ceea ce o face deosebit de eficientă în educația elevilor cu CES.
Aplicație
Propunem un exemplu practic de aplicare a metodei DIAS pe un fragment scurt de text, adaptat pentru clasa a V-a, cu elevi cu deficiențe de auz.
Fragment de text suport: ”Pădurea era liniștită. Păsările ciripeau în vârfurile copacilor, iar vântul adia ușor printre frunze.”
Textul are o structură scurtă și clară, ceea ce permite profesorului să îl redea în limbajul semnelor într-un interval redus de timp, pentru început fiind un exercițiu foarte bun de familiarizare a elevilor cu această metodă de lucru. Acordăm două ore ca resursă de timp, pentru a consolida înțelegerea conceptelor noi și pentru a oferi fiecărui elev posibilitatea de a exersa în ritmul propriu.
Pasul 1 – Deplasare (D), la prima oră
Elevii rearanjează ordinea cuvintelor sau propozițiilor.
• Varianta obținută: ”În vârfurile copacilor ciripeau păsările, iar pădurea era liniștită.”
• Rolul limbajului gestual: profesorul arată semnul pentru „păsări” și „copaci” în timp ce mută mâna în spațiu, sugerând vizual deplasarea. Elevii percep că ordinea nu modifică mesajul de bază, dar schimbă accentul.
Pasul 2 – Înlocuire (I), la prima oră
Elevii substituie anumite cuvinte cu sinonime.
• Varianta obținută: ”Pădurea era tăcută. Păsările cântau în crengile copacilor, iar vântul sufla lin printre frunze.”
• Rolul limbajului gestual: profesorul arată semnul pentru „liniștită”, apoi semnul pentru „tăcută”, explicând că ambele se potrivesc, dar aduc o nuanță diferită. Elevii văd diferența între gesturi și o asociază cu variațiile lexicale.
Pasul 3 – Adăugare (A), la cea de-a doua oră
Elevii introduc detalii suplimentare.
• Varianta obținută: ”Pădurea era tăcută și misterioasă. Păsările mici cântau vesel în crengile dese ale copacilor, iar vântul sufla lin printre frunzele verzi.”
• Rolul limbajului gestual: la fiecare adăugire, profesorul face semnul „plus” și apoi introduce noile cuvinte prin semne („mici”, „vesel”, „verzi”), fixând astfel vocabularul.
Pasul 4 – Ștergere (S), la cea de-a doua oră
Elevii elimină redundanțele pentru a simplifica mesajul.
• Varianta obținută: ”Pădurea era misterioasă. Păsările cântau, iar vântul sufla printre frunze.”
• Rolul limbajului gestual: profesorul marchează „tăierea” cu un gest de anulare, iar elevii exersează păstrarea esențialului.
La finalul celor două ore de lucru pe textul suport, elevii vor conștientiza că au pornit de la o propoziție simplă și, prin metoda DIAS, au exersat: flexibilitatea limbajului, înțelegerea sinonimelor, capacitatea de a îmbogăți un text și abilitatea de a sintetiza.
Metoda a funcționat multimodal: text scris interpretat în limbaj gestual și expus prin mișcare spațială, ceea ce le-a oferit elevilor acces complet la sens, indiferent de nivelul lor de cunoaștere a limbii române scrise.
Integrarea limbajului gestual în metoda DIAS o transformă dintr-o simplă strategie pe text într-o metodă multimodală, unde cuvântul scris, semnul vizual și manipularea lingvistică se completează reciproc. Astfel, elevii cu dizabilități de auz au un acces real, nu doar formal, la dezvoltarea limbajului.