De ce să învățăm limba franceză începând din clasele primare (Studiu)

Despre limba franceză se spune că este o limbă armonioasă și că este „cea mai romantică limbă din lume”. Studiul acesteia începe, din păcate, de-abia în clasa a V-a, când elevii sunt deja familiarizați cu structura limbii engleze, care  este considerată limba cu cel mai mare impact la nivel mondial. Dacă în secolul al XVIII-lea limba franceză avea un statut privilegiat printre oamenii din înalta societate și limba română a suferit transformări semnificative sub influența „franțuzismelor”, după Revoluția din 1989 aceasta a început să piardă în favoarea limbii engleze. Pe lângă faptul că elevii învață limba engleză de la clasa pregătitoare, aceștia au și oportunitatea de a auzi cuvinte și structuri în această limbă prin vizionarea filmelor sau ascultarea diferitelor cântece celebre.

În raport cu statutul privilegiat al limbii engleze, limba franceză încearcă să o ajungă din  urmă, în unele cazuri mai timid, alteori cu mai mult entuziasm,  în funcție de starea de spirit al actorilor care se implică în procesul de predare –  învățare. Unii cercetători pledează  pentru introducerea studiului a două limbi străine la clasele mici, date fiind capacitățile mai însemnate ale copilului de receptare a unei limbi străine de la o vârstă mai mică.

La una dintre școlile la care am fost profesor am avut privilegiul de a experimenta o astfel de situație. Pentru că în școală se studia limba engleză din clasa pregătitoare și limba franceză din clasa a V a, părinții copiilor din clasa a III a și-au exprimat dorința începerii studiului limbii franceze ca obiect opțional. Fiind disciplină opțională, mi-am stabilit competențele în funcție de capacitatea mentală a elevilor, de numărul orelor – o singură oră de studiu – și de anticiparea riscului de a fi considerat încă un intrus, printre ceilalți profesori care predau la casă, în sfera deja familiară pentru elevi, aceea creată de autonomia doamnei învățătoare. Mai mult, elevii avuseseră în anii anteriori ca disciplină opțională „Jocul de rol”, cu care elevii se obișnuiseră, și ale cărei rezultate se reflectaseră în cadrul activităților școlii, dar și la diverse concursuri la care obținuseră numeroase premii. Practic, acești copii erau deja recunoscuți ca fiind micii actori ai școlii.

Interpretaseră diferite roluri atât în limba română cât și în limba engleză. Cu mari emoții mi-am realizat programa opționalului „Să învățăm limba franceză prin cântece și joc”, încercând să mă apropii de competențele celui pe care-l studiaseră cu doamna învățătoare.  Ca teme am ales studierea unor elemente de vocabular simple, referitoare la universul personal al elevului –  familie, casă,  obiectele școlarului, formule simple de prezentare, pe care am încercat să le corelez cu metode interactive, centrate pe elev. Lecțiile s-au desfășurat în cabinetul CDI al școlii, prin urmare am putut să folosesc calculatorul, retroproiectorul, tabla interactivă. Pentru realizarea lecțiilor le-am prezentat diverse filmulețe cu dialoguri ai căror protagoniști erau animalele preferate, cântece și jocuri de vocabular, fișe cu desene de colorat, în care trebuiau să insereze cuvintele învățate. Copiii au început să îndrăgească noua limbă, să pronunțe din ce din ce mai corect cuvintele, să fredoneze cântecele învățate, să repete propoziții amuzante din dialogurile ascultate. Am încercat să pun în scenă diferite dialoguri simple, pentru a-i familiariza cu pronunția cuvintelor noi.

La sfârșitul anului, am aplicat un test sumativ, pentru a observa care sunt rezultatele în urma predării acestei limbi la o clasă mai mică decât cea la care se predă în mod obișnuit limba franceză. Testul aplicat la clasa a  III a fost folosit în mod experimental și la clasa a V a.  Vreau să precizez că întrebările din test au făcut referire numai la noțiunile pe care le predasem atât la clasa a III a, cât și la clasa a V a, ambele clase fiind considerate în anul I de studiu.

Deși la clasa a III a am predat limba franceză numai o oră pe săptămână iar la clasa a V-a activitatea s-a desfășurat pe parcursul a doua ore, rezultatele au fost surprinzătoare. Notele elevilor celor două clase au fost diferite pe scară valorică. Redau în cele ce urmează situația grafică a notelor obținute de cele două clase în urma aplicării instrumentului de evaluare.

APRECIEREA CU NOTE

Clasa a III-a

Nota:
10 – 6 elevi
9 – 11 elevi
8 – 4 elevi
7 – 6 elevi
5 – 3 elevi
4 – 0 elevi
sub 4 – 0 elevi
MEDIA CLASEI – 9,33

Clasa a V-a

Nota
10 – 2 elevi
9 – 8 elevi
8 – 7 elevi
7 – 2 elevi
5 – 2 elevi
4 – 2 elevi
sub 4 – 0 elevi
MEDIA CLASEI – 7, 85

Astfel, se constată că, deși numărul de elevi din clasa a V-a este mai mic, există și note de 4 și 5, spre deosebire de situația finală a clasei a III-a, unde nu s-a obținut nicio notă de 4 și de 5. Diferența dintre medii de 1,70 este, consider eu, semnificativă.

După părerea mea, una dintre cauze ar fi diferența de percepție și de asimilare a elementelor de noutate, în cazul acesta,  a însușirii unei limbi străine, care este direct proporțională cu vârsta de la care se începe studiul acesteia. Elevii de la nivelul primar sunt mai entuziaști, mai deschiși pentru învățarea unor cuvinte noi. Inocența lor îi ajută să înțeleagă că trebuie să învețe și să rețină cunoștințele pentru fiecare disciplină, nefiind stresați de apropierea examenelor care au rol hotărâtor pentru viitorul lor. De altfel, observ  în fiecare an o diferență conceptuală vis – à – vis de seriozitatea cu care sunt abordate disciplinele de studiu. Încă din clasa a VII a elevii încep să se canalizeze pe aprofundarea  disciplinelor de examen, în detrimentul celorlalte.

Un rol semnificativ îl au și metodele și procedeele aplicate pentru fiecare clasă. Jocul de rol, folosirea preponderentă a mijloacelor audio – vizuale, au avut un impact pozitiv asupra performanței obținute cu elevii din clasa a III a.  Practic, toate orele au fost concepute sub formă de joc.

Tot ca o observație individuală, aș dori să specific faptul că părinții elevilor din clasele primare sunt mai implicați în activitatea școlară a copiilor, verificând în mod constant modul în care aceștia se pregătesc pentru oră, rezultatele și progresul lor.

Trebuie să precizez că elevii din clasele a III a au primit inițial calificative, conform  sistemului de notare din ciclul primar. Evaluarea cu note a fost făcută pentru realizarea studiului comparativ iar elevii nu au fost informați de acest lucru.

În ceea ce privește pronunțarea cuvintelor, și aici s-a văzut o diferență semnificativă. Copiii mai mici au realizat performanța de a pronunța cuvintele cu o mai mare acuratețe, în timp ce cei din clasa a V a aveau o tendință evidentă de pronunțare cu accent sau cu reguli din limba engleză.

În următorii ani, pentru clasa la care am avut opțional începând din clasa a III-a, mi-am conceput planificările calendaristice astfel încât să parcurg și noțiunile facultative, din curriculum aprofundat. Cu acești elevi am avut un progres evident. Am participat la concursuri școlare județene și naționale, la care am obținut numeroase premii, demonstrând că și elevii din școlile din mediul rural sunt capabili de performanțe. Cu trecerea anilor, am constatat, plină de satisfacție că unii dintre ei au urmat facultăți de profil, fiind în prezent profesori de limba franceză. Cei cărora soarta le-a hărăzit o stea mai strălucitoare au ajuns traducători de limba franceză în companii multinaționale sau și-au găsit locuri de muncă în Franța.

Prin realizarea acestui studiu am încercat să demonstrez faptul că învățarea limbii franceze  ca limbă străină începând din clasele primare este o necesitate, pentru că elevii sunt mult mai receptivi, rețin mai ușor elementele lexicale și gramaticale noi la o vârstă fragedă. Mai mult, limba engleză este atât de cunoscută la nivel global, încât se afirmă că nu mai este considerată o limbă străină, fiind necesară cunoașterea unei alte limbi străine pentru găsirea unui loc de muncă decent sau pentru promovarea în carieră. A începe studiul celei de-a doua limbi în clasa a V-a, mi se pare destul de tardiv, căci elevilor începe să le scadă curiozitatea motivațională, considerând, în general, că este suficientă studierea limbii engleze, care li se pare mult mai ușor de asimilat.

 

prof. Maria Vartolomei

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/maria.vartolomei

Articole asemănătoare