A cerceta amănunţit şi a înţelege toate frumuseţile oferite de spaţiul geografic, vestigiile strămoşilor precum şi înfăptuirile întregului nostru popor, presupune mai presus de orice instruirea tinerei generaţii pentru a o face să tresară la frumuseţea şi diversitatea spaţiului românesc, tonificând în acelaşi timp sentimentul de mândrie naţională.
Pentru ca elevii învăţământului primar să poată înţelege complexitatea spaţiului românesc, este esenţial să facă mai întâi cunoştinţă cu primele noţiuni de geografie prin intermediul spaţiului geografic local. Cunoaşterea orizontului local înseamnă pentru elevi contactul direct cu natura, cu locurile de joacă, cu dealurile sau câmpiile care înconjoară localitatea, cu drumul ce duce la şcoală sau la bunici – locuri dragi care mai târziu le vor trezi frumoase amintiri.
Familiarizarea elevilor cu noţiunile de bază ale geografiei trebuie să se realizeze mult mai devreme de clasa a IV-a, debutând chiar din clasa a II-a și continuate în clasa a III-a Este util a se găsi cât mai multe momente pentru a ieşi cu elevii în scurte excursii în împrejurimile localităţii, şi a percepe direct relieful, apele, vegetația, aspecte social-economice și turistice din localitatea natală.
Studierea orizontului local este motivată de necesitatea formării la elevi a unui alfabet primar al spaţiului şi a unor reprezentări şi noţiuni geografice ce îl vor coordona în asimilarea ulterioară a informaţiilor textuale şi cartografice. În clasa a III-a, prin studiul geografiei judeţului, sfera şi conţinutul acestor noţiuni se îmbogăţesc. Este esenţial să se realizeze legătura cu marile unităţi geografice ale ţării, ce se găsesc pe teritoriul judeţului natal. Spre exemplu, pentru locuitorii judeţului Hunedoara, folosind imaginile se va prezenta în paralel înălţimea Muntelui Găina (Vf. Găina 1467m) şi a Muntelui Retezat (Vf. Peleaga 2509m).
Pentru însuşirea temeinică a cunoştinţelor despre geografia patriei, consider că propunerea de familiarizare a elevilor cu aspectele geografice din orizontul apropiat (sat/ oraş, judeţ) începând cu clasa a II-a, respectiv a III-a, prin introducerea acesteia în programele şcolare este pe deplin motivată şi poate fi justificată astfel:
- formarea noţiunilor porneşte de la cunoaşterea realităţilor din cadrul natural în care trăieşte elevul, realizând transferul de cunoştinţe de la apropiat la îndepărtat;
- oferă posibilitatea de explorare directă a ţinutului natal;
- dezvoltă din timp concepte de geografie fizică şi regională, de geografie umană şi economică, accesibilizând studierea geografiei în clasele ulterioare;
- trezeşte sentimentul de apartenenţă la spaţiul local şi naţional, de respectare a valorilor materiale şi spirituale ale acestuia.
Prin elaborarea programelor de opţional, cuprinse în Curriculum la decizia şcolii (CDŞ) şi prin utilizarea lor la clasă am creat suficiente situaţii de a mijloci cunoaşterea practică a orizontului local, rezultând astfel:
- formarea de percepţii şi reprezentări clare şi corecte ;
- atitudine activă şi conştientă;
- accesibilizarea cunoştinţelor şi înţelegerea lor;
- fixarea temeinică a cunoştinţelor şi consolidarea priceperilor şi deprinderilor.
Dintre activităţile concrete ce au vizat cunoaşterea localităţii şi a judeţului, desfăşurate în clasa a II-a, respectiv a III-a, şi care au contribuit în mare măsură la însuşirea cunoştinţelor esenţiale şi necesare însuşirii geografiei patriei din clasa a IV-a, amintesc doar câteva: observarea străzii, a casei, a şcolii; participarea la excursii în împrejurimile localităţii, identificarea formelor de relief, colecţionarea unor plante din zonă; observarea reţelei hidrografice în funcţie de anotimp; orientarea după repere naturale; orizontul, linia de orizont; fixarea punctelor cardinale în clasă și curtea școlii; realizarea planului clasei, al şcolii; observarea planului oraşului, a hărţii judeţului; orientarea pe harta judeţului; stabilirea vecinilor judeţului, excursii în sate şi oraşe din judeţ ( diferenţa dintre rural şi urban); indicarea pe hartă a formelor de relief; studierea unor legende pentru aflarea denumirii unor forme de relief; vizite la grădina zoologică/ botanică, parcuri/ rezervaţii ale judeţului; realizare de albume; documentare (vizionare- discuţii).
Conform alternativei curriculare propuse, prin studiul geografiei mediului apropiat începând din clasa a II-a, respectiv a III-a, însuşirea cunoştinţelor se realizează în mod gradat, asigurând astfel familiarizarea cu trinomul geografic oraș – județ – țară.
Bibliografie
Copilu, D., – Predare pe bază de obiective currilare de formare. E. D. P. Bucureşti , 2002
Dulamă, M. E., – Didactica geografică, Ed. Clusium, Cluj- Napoca, 1996
Dumitru Rus – „Judeţul HUNEDOARA. Elemente de geografie şi istorie”, Ed. Corvin Deva; – ( manual în curs de apariţie)
Iancu, M.,– Elevi, să ne cunoaştem patria!, E.D.P. Bucureşti, 1982
Zăvoianu, I., (coord.)– Studii geografice cu elevii asupra calităţii mediului înconjurător, E.D.P., Bucureşti, 1981