Comprehensiunea și interpretarea sunt abordate uneori ca procese simultane, alteori ca etape succesive: lectura de gradul întâi și cea de gradul al doilea, lectura euristică și cea hermeneutică, lectura liniară și lectura circulară, sau lectura naivă și lectura critică. În practica școlară, cele două procese apar constant ca etape distincte, descompuse la rândul lor în niveluri succesive.
Pedagogia lecturii este cea a pașilor mărunți și se aseamănă, prin caracterul ei secvențial, cu pedagogia muzicii sau a dansului. În cadrul ei, comprehensiunea și interpretarea numesc două moduri diferite de cuprindere a sensului textului, realizate prin lecturi diferite: comprehensiunea este cuprinderea textului din interiorul lumii lui și aparține privirii inocente sau ingenue, iar interpretarea este cuprinderea textului din exterior și aparține privirii critice.
Actul lecturii poate fi reprezentat prin patru tipuri de relații cititor-text:
- A păși din exterior spre interior: intrarea în lumea textului;
- A fi în interior și a explora lumea textului;
- A păși înapoi și a regândi datele cu care s-a pornit la drum;
- A ieși din lumea textului și a obiectiva experiența.
Se poate ușor remarca faptul că etapele conturate aici definesc două perspective asupra textului, una deschisă din interiorul lumii lui (etapa a doua și a treia) și cealaltă deschisă prin distanțare (etapa a patra). Mai mult, modelul conturează, prin intermediul primului tip de relație, o etapă a pre-lecturii, etapă valorificată, adeseori, în tehnici ce conturează orizontul de așteptare al cititorului.
Un alt scenariu ar viza lectura care se definește ca proces prin care cititorul își creează, pornind de la textul scriitorului, propriul său text. Tiparul cuprinde trei etape succesive ce corespund unor lecturi distincte:
- lectura inocentă: „producere de text din (within) text”;
- lectura interpretativă: „producere de text despre (upon) text”;
- lectura critică: „producere de text împotriva (against) textului”.
Alt model care vizează studiul textului epic este:
- „identificarea cu lumea textului” – sarcinile de lucru urmăresc identificarea cititorilor cu personajele și interpretarea evenimentelor din punctul lor de vedere;
- „textul și realitatea” – sarcinile de lucru urmăresc discutarea lumii textului din perspectiva asemănării ei cu lumea reală;
- „textul ca artefact” – sarcinile de lucru urmăresc discutarea lumii textului ca operă, expresie a intenției autorului și a viziunii lui;
- „experiența virtuală” – sarcinile de lucru urmăresc discutarea textului ca mesaj în sine, ce poate fi înțeles și savurat fără a lua în considerare situația autorului și intențiile lui.
Prima secvență a scenariului didactic pe care îl propun este centrată asupra comprehensiunii textului „La conac” de I.L. Caragiale, iar strategiile care o pot orienta sunt următoarele:
- Strategii ce vizează etapa prelecturii, momentul proiecției inițiale a sensului; întrebările specifice sunt: „Ce gânduri provoacă titlul?”, „Cum aproximăm sensul pornind de la titlul?”, dar și „Cum se orientează lectura după prima secvență citită?”; aceste întrebări pot structura jurnalul de lectură sau o secvență de dialog cu răspuns scris.
- Strategii ce vizează exprimarea și valorificarea reacțiilor emoționale pe care lectura le provoacă, reacții ce se pot constitui în puncte de pornire ale interpretării textului; întrebările specifice sunt: „Ce sentimente a provocat lectura textului?”.
Iată o listă de astfel de întrebări ce vizează etapa prelecturii:
1. Ce vă sugerează titlul „La Conac”? La ce fel de loc vă gândiți?
2. Cine este I.L. Caragiale? Ați mai citit texte scrise de el? Ce știți despre stilul său?
3. Ce așteptări aveți de la un text scris de Caragiale și intitulat „La Conac”? Credeți că va fi o poveste serioasă, amuzantă, tristă…?
4. Citiți doar primele două paragrafe (sau până la apariția celui de-al doilea personaj). Ce informații obțineți despre personajul principal (călărețul tânăr)? Unde se duce? Ce poartă cu el?
5. Ce elemente ale naturii sunt descrise la începutul textului? Ce atmosferă creează acestea?
6. Ce moment al zilei și al anului este descris?
7. Ce credeți că i se va întâmpla tânărului călător pe parcursul drumului său către conac?
8. Dacă ar fi să ghiciți, ce fel de întâmplări credeți că ar putea avea loc la un conac, așa cum vi-l imaginați voi?
9. Ce fel de personaje vă așteptați să mai apară în poveste?
Întrebări generale privind reacțiile emoționale:
1. Ce sentimente v-au încercat în timpul lecturii acestui text? (de exemplu: curiozitate, neliniște, amuzament, tristețe, furie, compasiune, dezamăgire etc.)
2. A existat vreun moment anume în poveste care v-a provocat o emoție puternică? Descrieți acel moment și emoția resimțită.
3. V-ați simțit vreodată într-o situație similară cu a personajului principal, chiar dacă nu neapărat legată de jocul de cărți? Cum a fost acea experiență?
4. Dacă ați putea descrie starea voastră emoțională după ce ați terminat de citit povestea, ce cuvinte ați folosi?
Bibliografie
Pamfil, Alina: Limba și literatura română în gimnaziu: structuri didactice deschise, Editura Paralela 45, Ed. a III-a, Pitești, 2006.