Omul învață toată viața pentru a face față provocărilor, se adaptează noilor situații și adaptează mediul nevoilor lui. Acest tip de educație se numește educație permanentă și a fost definită încă din antichitatea clasică greco-romană.
Transformările majore care au avut şi au loc acum în viaţa economică şi socială – ceea ce se petrece pe piaţa muncii – readuc în prim plan conceptul acesta de educaţie permanentă care trebuie să fie parte din viața oricărui cadru didactic. (Logofătu, 2005)
Elevii din ziua de astăzi sunt diferiţi de generaţiile antecesorilor lor. Majoritatea acestora, atât din mediul urban cât și din cel rural, au deja ca obicei zilnic folosirea internetului, a email-ului, a sms-urilor sau a reţelelor de socializare de tip Facebook, Instagram sau Tik Tok. Acest mod de comunicare se regăsește şi în modul lor de a învăţa. Chiar dacă profesorul foloseşte sau nu la clasă noile tehnologii, elevii menţionaţi mai sus vor folosi cu siguranţă acasă aceste mijloace moderne de informare ca sprijin pentru teme. (elearning.ro)
Totodată, explozia de informații actuală, care permite elevilor accesarea lor printr-un singur clic, face ca predarea clasică să fie mai dificilă ceea ce implică o dinamizare a activității didactice. De aceea rolul cadrului didactic într-o lume predominant digitală este foarte mare și destul de greu de îndeplinit deoarece acesta trebuie să centreze activitatea didactică pe nevoile elevilor și să se asigure că aceștia vor învăța tot ceea ce le este necesar.
Având în vedere că educația în era digitală îmbină interacțiunile sociale, față în față și online, cadrul didactic trebuie să fie foarte bine pregătit în domeniul utilizării tehnologiilor digitale.
Dacă pornim de la ce spune Marc Prensky că instructorii sunt imigranți digitali care vorbesc o limbă depășită din epoca predigitală și se luptă cu greu să predea unei populații care vorbește o limbă nouă – nativii digitali (conceptele de nativ digital și imigrant digital au fost introduse în 1996 de acesta pentru a defini oamenii născuți in preajma tehnologiei, care au crescut folosind tehnologia fără să fie nevoie de o adaptare la aceasta, comparativ cu ceilalți care au trebuit să se adapteze la tehnologie ca adulți (ro.warbletoncouncil.org), apar numeroase probleme care pot fi depășite prin adaptarea profesorului la noile tehnologii. (Logofătu,2021)
Această adaptare se face la nevoile elevilor cu condiția atingerii obiectivelor din programă. Toate acestea trebuie să fie realizate astfel încât elevul să nu simtă că depune un efort în plus pentru a învăța. Pentru aceasta, cadrul didactic trebuie să aibă o serie de competențe digitale. Competențele cadrului didactic pentru e-learning au fost stabilite prin Ordinul Ministrului Educației 4150 din 29 iunie 2022. Prin acest ordin, s-a aprobat cadrul de competenţe digitale al profesionistului din educaţie (DigCompEdu). Acest cadru se adresează tuturor cadrelor didactice de la toate nivelurile de educație.
Potrivit ordinului menționat, cadrul DigCompEdu stabileşte 22 de competențe cheie, organizate în 6 domenii:
– “Domeniul 1 se adresează mediului profesional în sens larg şi vizează utilizarea tehnologiilor digitale de către cadrele didactice în interacţiunile lor profesionale cu colegi, antepreşcolari/ preşcolari/ elevi/ studenţi/ alte persoane aflate în proces de învăţare, părinţi şi alte părţi interesate, pentru dezvoltarea profesională proprie şi în interesul organizaţiei.
– Domeniul 2 abordează competenţele necesare pentru utilizarea, crearea şi partajarea eficientă şi responsabilă a resurselor digitale în cadrul procesului de predare şi învăţare.
– Domeniul 3 se referă la modul de folosire a tehnologiilor digitale în procesul de predare şi învăţare.
– Domeniul 4 se referă la utilizarea strategiilor digitale pentru îmbunătăţirea evaluării.
– Domeniul 5 urmăreşte valorificarea potenţialului utilizării tehnologiilor digitale în dezvoltarea strategiilor de predare şi învăţare centrate pe elev.
– Domeniul 6 detaliază competenţele pedagogice necesare pentru a facilita dobândirea competenţelor digitale de către antepreşcolari/preşcolari/elevi/studenţi/alte persoane aflate în stare de învăţare.” (Ordin 4150/2022)
„Domeniul 1- Implicare profesională cuprinde 4 competențe:
Competenţa 1.1. Comunicare organizaţională
Competenţa 1.2. Colaborare profesională
Competenţa 1.3. Practici reflexive
Competenţa 1.4. Dezvoltare profesională
Domeniul 2- Resurse digitale cuprinde 3 competențe:
Competenţa 2.1. Selectarea resurselor digitale
Competenţa 2.2. Crearea şi modificarea resurselor digitale
Competenţa 2.3. Gestionarea, protejarea şi partajarea resurselor digitale
Domeniul 3- Predare și învățare cuprinde 4 competențe:
Competenţa 3.1. Predare
Competenţa 3.2. Consiliere
Competenţa 3.3. învăţare prin colaborare
Competenţa 3.4. învăţare autoreglată
Domeniul 4- Evaluare cuprinde 3 competențe:
Competenţa 4.1. Strategii de evaluare
Competenţa 4.2. Analiza dovezilor
Competenţa 4.3. Feedback şi planificare
Domeniul 5- Implicarea elevilor cuprinde 3 competențe:
Competenţa 5.1. Accesibilitate şi incluziune
Competenţa 5.2. Diferenţiere şi personalizare
Competenţa 5.3. Implicarea activă a antepreşcolari/ preşcolarilor/ elevilor/ studenţilor/ altor persoane aflate în proces de învăţare
Domeniul 6 cuprinde 5 competențe:
Competenţa 6.1. Informare şi alfabetizare media
Competenţa 6.2. Comunicare digitală şi colaborare
Competenţa 6.3. Crearea de conţinut digital
Competenţa 6.4. Utilizarea responsabilă
Competenţa 6.5. Rezolvarea problemelor de natură digitală” (Ordin 4150/2022)
Pentru a obține aceste competențe cadrul didactic are nevoie de activități de formare. Formarea continuă a cadrelor didactice este unul dintre factorii cei mai importanți care influențează rezultatele elevilor. (Ilie, 2020) Aceste programe de formare trebuie să aibă în vedere următoarele elemente: centrarea pe conținut, învățarea activă, coerența, durata sustenabilă și participarea colectivă. (Ilie, 2020)
Pentru a fi eficiente, programele de formare trebuie stimulată întrepătrunderea dintre cele trei tipuri de cunoștințe: de specialitate (cunoștințe specifice oricărei discipline pe care un cadru didactic trebuie să o predea), pedagogice (cunoștințe aferente diferitelor teorii, practici, strategii, metode și instrumente care pot susține crearea de activități educaționale eficiente) și tehnologice (cunoștințe despre aspecte tehnice ale TIC care pot fi utilizate în activitățile educaționale). (Ilie, 2020)
Cu aceste competențe cadrul didactic va reuși să susțină lecții atractive, sa comunice bine cu părinții și comunitatea și să asigure pregătirea necesara elevilor pentru integrarea în comunitate și în viitor pe piața muncii. (didacto.ro)
Bibliografie
- Ilie, Marian D., Formarea profesorilor pentru educația din zilele noastre. Repere pentru programe eficiente, în Educația digitală, coord. C. Ceobanu, C. Cucoș, O. Istrate, I.O. Pânișoară, Ed. Polirom, București, 2020, p.304
- Logofătu, M.- Educație permanentă prin învățământ virtual la Universitatea din București, Sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice – Universitatea Naţională de Apărare, Secţiunea eLearning şi soft educaţional, Bucureşti, 14 – 15 Aprilie 2005, ISBN 9730 -663-177-X
- Logofătu Bogdan, Educație digitală, curs CREDIS 2021, sites.google.com/credis-virtual.net/sime-2019-prof-stud/2-educatia-vs-noile-tehnologii-digitale
- didacto.ro/educatia-in-era-digitala-care-este-rolul-profesorului/
- www.elearning.ro/a-fi-profesor-in-era-digitala
- ro.warbletoncouncil.org/nativos-digitales-4244
- Ordinul Ministrului Educației 4150 din 29 iunie 2022
* * *
Lista completă a competențelor digitale ale cadrelor didactice prevăzute în Cadrul european pentru competențe digitale DigCompEdu:
Competențele digitale ale cadrelor didactice din învățământul preuniversitar – DigCompEdu