Biblioludoteca este o sursă modernă, a cărei particularitate este aceea de a reuni o bibliotecă și o sala de joacă sub un singur acoperiș. Prin urmare, este potrivit pentru nevoile marilor cititori și a celor mici jucăuși. Este menită să aprofundeze multitudinea tipurilor de joc prin care copilul de vârstă preșcolară poate să își dezvolte capacitatea sa creatoare, relațiile personale si interpersonale, ceea ce duce la o formare armonioasă și plină de încrederea propriei persoane atât pentru copiii care au toate funcționalitățile normale cât și copiii cu dizabilități. Vom vorbi putin despre jocurile copiilor nevăzători în activitățile ce pot fi desfășurate într-o biblioludotecă alături de ceilalți copiii, semeni ai lor.
Preșcolarii nevăzători prin jocurile muzicale își dezvoltă structurile fonematice și discriminarea sunetelor, elemente esențiale în viața lor. De asemenea un alt element important pentru dezvoltarea preșcolarului nevăzător este stimularea tactilă. Aceasta se formează prin jocurile de manipulare, desen, de construcții, prin care copilul nevăzător identifică forme, își imaginează diferite obiecte și elemente ale mediului apropiat.
Pentru încurajarea preșcolarilor nevăzători în desfășurarea diferitelor activități este necesară asigurarea unui climat afectiv pozitiv care îi pot permite acestuia să exploreze mediul jucându-se fără restrângeri exagerate. Este necesar să acceptăm ideile neobișnuite transpuse de preșcolarul nevăzător, el va căuta soluții noi care să îl ajute în rezolvarea problemelor, fiind capabil să creeze într-un mod inedit, original, specific lui.
Jocul solicită gândirea preșcolarului nevăzător în toate componentele sale : asocieri, comparații, discriminări, detectări tactile și palpabile, totul pentru a înțelege lumea ce îl înconjoară. Astfel își formează o personalitate puternică ce îi dă convingerea că poate reuși lucruri noi, originale, opinii proprii, gândire critică și inovatoare.
Cercetările au scos în evidență faptul că, jocul este o metodă de stimulare și dezvoltare a creativității si pentru preșcolarii nevăzători. În cazul preșcolarilor nevăzători, a se juca și a învăța sunt activități care pot fi îmbinate perfect, pentru stimularea și dezvoltarea acestora.
Fie că ne referim la copilul normal sau la cel nevăzător, procesul instructiv –educativ trebuie să formeze capacitățile copilului pentru adaptarea la mediul. În acest demers, preșcolarii nevăzători sunt implicați în diferite domenii pentru dezvoltarea limbajului, pentru dezvoltare cognitivă, creativă, pentru o dezvoltare armonioasă și independentă.
Jocurile în activitățile copiilor preșcolari nevăzători facilitează dezvoltarea unui nivel superior de percepție, al imaginilor obiectelor, dezvoltarea tactil chinestezică, a orientării în spațiu. Copilul nevăzător trebuie să primească o educație fiziologică cea care pregătește educația psihică. Se perfecționează organele simțurilor, căile nervoase și cele ale asociației. Ca toți ceilalți copiii, sunt și ei observatori ai mediului, deci trebuie să utilizeze la maxim toate bogățiile sale. Pornind de la activitățile artistice, ale artei care se bazează pe observarea realului ei vor progresa în descoperirea obiectelor prin palparea obiectelor dezvoltând simțul tactil și stimulând astfel imaginația, fixând reprezentarea obiectelor, încercând să redea singuri realitatea obiectuală.
Un alt factor important îl prezintă dezvoltarea și perfecționarea senzațiilor.Prin pipăit să simtă diferența de temperatură cald –rece, să simtă structura materialelor moale, tare, pufos, fin, aspru, dur.Să realizeze discriminarea mirosurilor diferitelor soluții, alcool alimentar, miros proaspăt sau alterat.
Dezvoltarea cognitivă, este necesară în stimularea copiilor nevăzători. Inteligența devine nefolositoare dacă nu există și practică. Această combinație intelect – practic duce spre o deschidere a inovației, a originalului, a noului, pe care și copilul nevăzător le poate dezvolta dacă obține o educație în acest sens.
Jocurile prin desen, prin modelarea plastilinei, a nisipului și apei favorizează dezvoltarea creativității și a inteligenței emoționale, atât pentru copilul normal cât și pentru copilul cu deficiențe de vedere. Prin jocurile matematice el învață diferite forme, culori chiar dacă nu le vede le asociază culori calde (galbenul soarelui, roșu focului), culori reci (verde ca iarba câmpului de afară, albastru ca apa ce reflecta cerul), alb –rece ca zăpada dar fină ca un ghiocel. Învață despre întreg și părți componente, despre mediul înconjurător. Învață pozițiile spațiale ce îl ajută în dezvoltarea percepției pe cale tactilă. Ei folosesc șabloanele pentru contur sau delimitarea siluetelor prin fir de ață sau imaginile în relief. Astfel, își dezvoltă imaginația și reprezentările.
Prin jocurile de dezvoltare și cultivare a limbajului creativ preșcolarii nevăzători dobândesc dezvoltarea creativității verbale.Toții preșcolarii nevăzători au ocazia să creeze roluri, mici scenete verbale sau decorative prin jocurile de manipulare sau de construcție, punându-și în valoare potențialul creativ.
Jocurile de combinare sau construcție sunt deosebit de distractive și de eficiente pentru dezvoltarea independenței și originalității gândirii preșcolarului nevăzător. Ei își dezvoltă foarte mult imaginația și reprezentările. Își imaginează cum arată un gard, o mașină, un animăluț.
Un rol deosebit de însemnat îl au jocurile integrate. De la cercetarea tactilă a unui obiect, spre exemplu cana, preșcolarul nevăzător își imaginează forma acesteia prin jocul de manipulare, își dezvoltă imaginația dându-i cât mai multe întrebuințări prin jocurile de dezvoltare a comunicării, imaginând-o sau propulsând-o ca erou principal într-o acțiune. Prin jocul de construcții dă frâu liber reprezentărilor, încercând să își reactualizeze forma transpunând-o într-o nouă creație (din cuburi sau modelând din plastilină). Prin jocul de desen din multitudinea șabloanelor sortează șablonul care ne ajută să bem apa îl așează pe suportul din hârtie. Punctează pe marginea ei. Se poate trece la jocul de manipulare apoi prin care trebuie să decupeze forma, urmărind conturul punctat, mergând mai departe ei pot imit anumite acțiuni că udă florile, că spală mașinuța sau păpușica, că face mâncare, apoi se trece în zona jocului matematic solicitând preșcolarului să lipească 3 buburuze pe suprafața acesteia sau în diferite poziții spațiale.
Exemple practice:
1. Animăluțul preferat
Vizionam –audiem desenul animat Regele leu.
Sarcina – realizarea animăluțului prin dactilopictură.
Regula – din săculeț copiii vor scoate pe rând câte un animăluț, recunosc tactil animăluțul vor alege celelalte elemente ale corpului, il vor denumi apoi colora prin tehnica dactilotactilă.
Scop – dezvoltarea imaginației creatoare
Desfășurare – Într-un săculeț sunt diferite șabloane ale animalelor sălbatice (leu, girafă, elefant, maimuțică ).Alături de aceste șabloane se va găsi forma geometrică ovală pentru corp și patru cârlige pentru picioare. Acestea sunt bine diferențiate astfel încât copilul preșcolar nevăzător să poată simți tactil diferența animăluțelor. Leul va avea capul oval si zimțat,girafa gâtul lung, elefantul colții de fildeș relevanți, maimuțică urechile mari și rotunde. Ochii și gura animalelor vor fi reprezentate prin fire de ață. Copilul își va alege un șablon, îl va denumi apoi îl va colora prin tehnica dactilopictura. Va monta corpul animalului preferat.
2. Fluturașii
Citim povestea Soarele fierbinte sau ascultam cantecelul Fluturașul meu
Sarcina- să realizeze un tablou fluturaș
Regula- copiii trebuie să identifice tactil pata de culoare, forma de fluture pe suportul de hârtie ce se va aplica pe suprafața interioară a palmei și a degetelor, acuarele diferit colorate, pe ambele mâini apoi presează ușor mâna pe suportul de hârtie obținând silueta unui fluture
Scopul – dezvoltarea imaginației creatoare prin contactul cu noțiunea de culori
Desfășurare – Preșcolarii vor fi așezați în cerc. În mijlocul lor pe un scăunel, un fluture. La semnalul dat de educatoare, prin derularea cântecelului ”Fluturaș nu mai aripioare ” copiii se țin de mânuțe ca la horă și pornesc spre dreapta. Când se va întrerupe cântecelul, ei își vor da drumul și vor încerca să ajungă la scăunel. Cel care ajunge primul la scăunel identifică ceea ce este pe el –fluturașul, iar educatoarea îl îndeamnă sa aleagă o culoare. Aceasta denumește culoarea aleasa de copil, il ajută să o aplice pe palme și apoi să lase ampretele în forma de fluturaș pe suport. Apoi jocul se continua până la ultimul copilaș, timp în care fluturașii aplicați se zvântă, pentru ca la sfârșitul jocului să poată fii palpați, iar copiii să identifice pata de culoare. Este un joc în care se îmbină jocul de creație cu cel de mișcare oferind destindere și distracție.
Variantă : se poate realiza astfel soarele sau florile.
Jocurile pentru stimularea creativității permit frumosului să pătrundă în viața și preocupările preșcolarilor nevăzători. Își pun amprenta pe cultura estetică și contribuie la întărirea motivației pentru dezvoltarea capacităților creative. Le deschide dorința de a crea lucruri noi.